Edu.ro

Preambul

1. Cuantumul burselor a crescut de la valori derizorii în multe cazuri în anul 2020 (6 lei/lună sau 8 lei/lună) la 500 lei/lună bursa de performanță și 200 lei/lună bursa de merit. Întrebare: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?

2. Bugetul destinat burselor elevilor a crescut de 4 ori față de bugetul anului 2020 și cu 60% față de anul 2021. Întrebare: UNDE este SCĂDEREA fondului de burse?

3. Cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020. Întrebare: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?

Până în anul 2020, inclusiv, bursele de performanță, de merit, sociale și de studiu au fost finanțate doar de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. În anul școlar 2019-2020 suma alocată, exclusiv de către autoritățile administrației publice locale, pentru plata burselor elevilor, a fost de 270 milioane lei. Din datele colectate de către Ministerul Educației, numărul total de beneficiari a fost 233.754 (dintre care 123.472 de burse de merit).

Prin HG nr. 1.064/2020 s-a stabilit, pentru prima dată, pentru anul şcolar 2020 - 2021, un cuantum minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social de 100 lei pentru anul școlar 2020-2021. În aceeași Hotărâre de Guvern s-a stabilitt pentru prima oară după anul 1989 că va fi asigurat de la bugetul de stat, din cote defalcate din TVA, cuantumul minim de 100 lei/lună, indiferent de tipul bursei. Ca urmare a acestor modificări, anul 2021 a fost primul an în care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru plata burselor elevilor, acordate în baza art. 82 din Legea Educației. Suma alocată de la bugetul de stat a fost de 645,288 de milioane lei, numărul beneficiarilor fiind de 605.510 elevi.

Prin HG nr. 1.094/2021 s-a stabilit un nou cuantum al burselor care vor fi acordate elevilor în anul școlar 2021-2022, diferențiat, pentru prima dată, în funcție de categoria de burse, astfel: 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 de lei pentru bursele de studiu.

Facem precizarea ca până în anul 2020, inclusiv, au existat forte multe burse în cuantum derizoriu/rușinos de 6 lei, 8 lei sau 10 lei/lună. Prima întrebare ar fi: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?

În anul 2022 a fost alocată, prin Legea bugetului de stat nr. 317/2021, suma de 1,031 miliarde lei din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA (creștere de 60% față de executia anului 2021). A doua intrebare ar fi: UNDE este SCADEREA fondului de burse?

De asemenea, pentru anii 2020-2021, din bugetul Ministerului Educației au fost asigurate integral plățile pentru bursele Bani de liceu (250 lei/lună) și Bursa profesională (200 lei/lună), iar în bugetul pe anul 2022 sunt cuprinse sumele necesare pentru plata acestora, respectiv 51,4 milioane lei pentru 22.853 de beneficiari ai Programului Bani de liceu și 176,5 milioane lei pentru 99.969 de beneficiari ai Programului Bursa profesională. Potrivit prevederilor legale, bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerințe educaționale speciale pot obține bursă de studiu/merit/performanță/ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială. Bursa profesională poate fi cumulată cu bursa de performanță sau cu bursa de merit.

Practic, bugetul burselor elevilor in anul 2022 este de 4 ori mai mare decât bugetul anului 2020. Ne întrebăm încă o dată: UNDE este SCADEREA fondului de burse? Creșterea fondului de burse de aproape 4 ori între 2020 și 2022 nu este corelată în niciun fel cu afirmația conform căreia Guvernul dorește să micșoreze fondul de burse al elevilor.

Numărul estimat de beneficiari pentru anul 2022 este de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a plafonului de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social. Precizăm că cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020. Deci, a treia întrebare ar fi: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?

Precizăm că, din datele transmise de către inspectoratele școlare, în anul școlar 2021-2022, rezultă că un număr de 753.400 de elevi, reprezentând 53% din numărul total de elevi eligibili pentru burse, au medii cuprinse în intervalul 8,50 și 10, dintre care 346.698 de elevi au avut medii peste 9,50, reprezentând 25% din numărul total de elevi eligibili.

Menționăm că ordinul care stabilește noile criterii generale de acordare a burselor elevilor a fost analizat în cadrul Comisiei de Dialog Social înca din data de 11 octombrie 2021. De altfel, chiar într-una dintre variantele propuse de reprezentanții elevilor în data 14.09.2021 se menționa acordarea burselor de merit pentru elevii care au obținut rezultate deosebite la învățătură, respectiv media generală între 9,50 și 10, nota 10 la purtare în anul anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar pentru elevii aflați în clasa a V-a.

Precizăm că Ministerul Educației monitorizează în permanență evoluția și va realiza o analiză a rezultatelor obținute prin aplicare acestei măsuri de sprijin și stimulare a performanțelor elevilor putand propune, dacă va fi cazul, modificări ale criteriilor generale de acordare a burselor.

Totodată, reiterăm faptul că suma prevăzută cu această destinație în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 va fi utilizată, în exclusivitate, pentru plata burselor elevilor.

Concluzie: „Oricât de mult ar fi promovată o informație falsă ea nu poate căpăta valoare de adevăr.”

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

După doi ani de întrerupere, Ministerul Educației a decis reluarea etapizată a olimpiadelor și concursurilor școlare.

La momentul suspendării competițiilor școlare, erau programate 78 de olimpiade naționale, 67 de concursuri naționale, 171 de concursuri educative cu finanțarea Ministerului Educației, precum și 150 de concursuri educative naționale și 1.839 de concursuri regionale și interjudețene fără finanțarea Ministerului Educației. În condițiile în care descentralizarea este un deziderat general susținut de către cea mai mare parte a societății, analiza celor peste 2.000 de concursuri regionale/interjudețene/naționale se va face într-o manieră profesionistă și responsabilă, Ministerul Educației susținând într-un fel sau altul orice activitate care poate genera un plus de pregătire în rândul elevilor.

Din păcate, contextul epidemiologic nu permite reluarea tuturor acestor competiții în condiții de siguranță, motiv pentru care principiul care a stat la baza primei selecții a fost prioritizarea participării României la competițiile internaționale anunțate pentru anul 2022. Toate competițiile listate în prima etapă sunt competiții care prevăd etape internaționale.

În perioada următoare, listele competițiilor vor fi actualizate cu alte olimpiade și concursuri care nu prevăd etape internaționale, dar au tradiție și participare națională în sistemul de învățământ preuniversitar, precum olimpiadele de istorie sau de limba și literature română.

De asemenea, metodologia-cadru, regulamentele specifice de organizare și desfășurare și calendarul competițional vor fi adaptate contextului și vor fi trimise spre publicare în cel mai scurt timp.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

ministrul Educației

În ședința de Guvern de astăzi, 30 decembrie, a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), inițiată de Ministerul Educației. PNRAS este cuprins în cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR, în valoare de 543 milioane euro - componenta PNRR nerambursabilă.

Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar vor fi acordate granturi în valoare de maximum 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat, de nivel primar si gimnazial cu prioritate de intervenție ridicată, din lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE). Unitățile de învățământ care vor beneficia de aceste granturi vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației în luna ianuarie a anului 2022. Pana la finalul lunii martie 2022, primele 750 de unități de învățământ vor beneficia de finanțare.

Din perspectiva obligațiilor asumate prin PNRR, prin adoptarea acestui act normativ este atins Jalonul 462, asumat prin Componenta 15 - Educație din PNRR, Reforma 3 - Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4 - Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.

MATE este principalul instrument prin care vor fi realizate cele două obiective generale ale PNRAS: creșterea autonomiei și a capacității unităților de învățământ în utilizarea resurselor, respectiv monitorizarea elevilor în risc de abandon școlar si părăsire timpurie a școlii, precum și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante si realizarea planurilor de activități individualizate și formare. Mai precis, MATE reprezintă un instrument pentru avertizare privind riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii, precum și pentru intervenția în vederea reducerii acestora. MATE conține atât cadrul metodologic, procedurile operaționale și un set de instrumente necesare pentru identificarea riscului, cât și un pachet de măsuri și acțiuni care vor contribui într-o manieră integrată la avertizarea timpurie și reducerea riscului, structurat pe trei componente: prevenire, intervenție și compensare a abandonului școlar. MATE se bazează pe cinci piloni: abordare multidisciplinară, colaborare, măsuri de prevenire, intervenții diferențiate pe niveluri de gravitate a situației și pregătirea cadrelor didactice.

Tipurile de activități eligibile in PNRAS sunt foarte diversificate:

1. activități pedagogice și de sprijin - cursuri remediale, activități de tip școală după școală, asigurarea consilierilor si mediatorilor școlari în comunitățile roma, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, sprijin pentru concursuri școlare și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile (elevi romi, elevi cu nevoi educaționale speciale, alți elevi cu risc ridicat de abandon școlar);
2. activități outdoor, recreative, cercuri școlare, activități de sprijin individualizat, subvenții, activități extracurriculare, vizite de documentare, excursii, tabere, festivaluri, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, susținerea unor parteneriate între școli și alte entități, sprijin pentru participare la concursuri, activități de networking școlar etc.
3. achiziția de echipamente IT, software, echipamente sportive, birotică, amenajare spații de lectură, amenajarea curții școlii, abonamente internet, kituri științifice, abonamente la platforme educaționale, cheltuieli cu mentenanța.

Complementar cu granturile directe în suma totală de 500 milioane euro, PNRAS prevede suma de 43 milioane euro pentru formarea a 45.000 de angajați din învățământul preuniversitar. Formarea implică metode și tehnici de reducere a abandonului școlar, identificarea nevoilor și abilităților elevilor, abordări didactice centrate pe elev, competențe interculturale și evaluare formativă. Cele 7 module de formare disponibile sunt: utilizarea modulului MATE, programe remediale, comunități de practică, învățarea fără limite, observare la clasă, coaching pentru diriginți și leadership pentru directori.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

ministrul Educației

Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a aprobat lista olimpiadelor și competițiilor internaţionale pe discipline școlare, sportive și proiecte educative desfășurate în România și în străinătate cu participarea elevilor români, lista competițiilor naționale pe discipline școlare și proiecte educative care se organizează și se desfășoară în anul școlar 2021-2022 și lista activităților de pregătire și selecție a loturilor naționale pentru participarea la competițiile internaționale.

Se reiau, astfel, în anul școlar 2021-2022, organizarea și desfășurarea olimpiadelor și concursurilor școlare, după ce acestea au fost suspendate pe durata anilor școlari 2019-2020 și 2020-2021.

Ca elemente de noutate, în listele aprobate se regăsesc, pe lângă olimpiadele și concursurile pe discipline școlare - matematică, fizică, biologie, chimie, astronomie, geografie, filozofie, informatică, lingvistică, limbi moderne etc., și competiții interdisciplinare de tipul concursurilor de robotică, de creativitate, de inovare și creație digitală.

Ministerul Educației susține și recunoaște participarea elevilor români la 76 de competiții internaționale, ce vor avea loc în România și în străinătate, precum și organizarea și desfășurarea unui număr de 34 de competiții naționale pe discipline școlare și proiecte educative prin care se va asigura selecția elevilor care vor participa la competițiile internaționale. Ministerul Educației va organiza și activitățile de pregătire și selecție a 36 de loturi naționale în vederea participării la competițiile internaționale.

Listele pot fi completate și cu alte competiții internaționale și naționale pe discipline școlare și proiecte educative, cu avizul Ministerului Educației.

În funcție de evoluția pandemiei de COVID-19, Ministerul Educației are în vedere completarea cadrului normativ care să permită organizarea și desfășurarea olimpiadelor și concursurilor școlare și în format on-line, după modelul competițiilor internaționale din ultimii doi ani.

Listele sunt disponibile aici.

BIROUL DE PRESĂ ||

Ministerul Educației

Au fost evaluate, cu componentă internațională, 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) - Academia Română, 47 de universități de stat și 2 universități particulare. Patru universități au renunțat la a mai solicita organizarea/acreditarea studiilor universitare de doctorat, iar o universitate a decis evaluarea de către o agenție din străinătate.

În cele 50 de IOSUD-uri au fost evaluate 189 de școli doctorale care gestionează 398 de domenii de studii universitare de doctorat (DSD). Dintre acestea, în urma evaluării, s-a decis acreditarea condiționată (cu reevaluare la un an) pentru un număr de 35 de domenii de studii universitare de doctorat care funcționează în 16 IOSUD-uri. Evaluarea pentru 363 de domenii de studii universitare de doctorat s-a finalizat cu menținerea acreditării - dintre acestea, 73 de domenii din 35 de IOSUD-uri au fost reacreditate conform metodologiei, cu condiția ca în termen de maximum 3 ani să îndeplinească toți indicatorii de calitate.

Din comisiile de evaluare au făcut parte peste 1.400 de membri: cadre didactice coordonatoare de doctorat, studenți doctoranzi, experți naționali și experți internaționali (cca. 300 de membri străini). Metodologia de evaluare aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3.651/12 aprilie 2021, la propunerea agenției, a fost rezultatul unui amplu proces de dezbateri și consultări cu toate categoriile de părți interesate.

În urma acestui proces de evaluare, România se află printre cele 15 state, dintre cele 49 membre ale Ariei Europene a Învățământului Superior, în care s-au realizat activități de evaluare externă a calității studiilor universitare de doctorat, incluzând indicatori de etică și integritate academică.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

Referitor la dezbaterea publică online, organizată astăzi, 27 decembrie a.c., având ca obiect proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), apreciem participarea unui număr important de reprezentanți ai societății civile.

Ca urmare a propunerilor formulate, până în acest moment se pot lua în considerare următoarele solicitări:

1. Prevederea posibilității de cooptare a unor colaboratori externi, din străinătate, experţi în domeniul evaluării calității educației, remunerați conform legii;

2. Revizuirea articolului care prevede posibilitatea alegerii aceleiași persoane în funcția de președinte al Consiliului ARACIP în sensul limitării la maximum două mandate complete cu durata de 4 ani fiecare.

3. Completarea componenței Consiliului ARACIP cu un reprezentant al ARACIS;

4. Înlocuirea sintagmei „reprezentant legal” cu sintagma „membru desemnat de către organismul de conducere al CNE” în cazul membrului cu statut de observator desemnat de Consiliul Național al Elevilor.

Precizăm că acest proiect de act normativ a parcurs un amplu proces de transparență decizională, începând cu data de 28 august 2021.

Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, care vor fi transmise până mâine, 28 decembrie 2021, ora 20:00, vor fi analizate conform legii, urmând ca forma finală obținută pe baza observațiilor și propunerilor formulate să fie postată pe site-ul Ministerului Educației.

BIROUL DE PRESĂ

1. Există un grafic de învățământ și o structură a anului școlar, structură aprobată prin Ordinul de ministru nr. 5.549/5 noiembrie 2021, discutat în Comisia de Dialog Social în care au fost prezenți și reprezentanții elevilor, și ai părinților și ai profesorilor.

2. Avem solicitări exprese, temeinic justificate, de a nu schimba datele examenelor naționale (Evaluare Națională și Bacalaureat).

3. Avem solicitări justificate de asigurare a predictibilității în educație.

4. Avem recunoașterea faptului că in educație s-au înregistrat pierderi mari ce trebuie recuperate prin zile de cursuri, și nu de vacanță.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu şi Florin Pogonaru, Co-Preşedinte în exerciţiu al Institutului Aspen România, au semnat marți, 14 decembrie, un protocol de colaborare între cele două instituţii.

Obiectul acestui protocol îl reprezintă constituirea unui cadru de colaborare între părți în domenii de interes comun, precum pregătirea și formarea profesională prin elaborarea și derularea unor programe prioritare pentru sectorul educației din România și autoritățile din domeniu.

Institutul Aspen România, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, urmăreşte să creeze o platformă de dialog cu reprezentanți ai sectorului public şi privat, decidenți publici şi actori economici și academici, precum și alte organizații neguvernamentale pentru pregătirea sistemului de educație.

Platforma are în vedere calibrarea curriculumului și îmbunătățirii competențelor de tip STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), dezvoltate în sistemul educațional și solicitate de angajatori în logica celei de a 4-a revoluții industriale și a economiei digitale. Un rol-cheie al Institutului Aspen România va fi acela de a facilita dialogul ministerului cu reprezentanţi ai principalilor angajatori din sectorul privat. De asemenea, platforma urmăreşte realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în materie de asigurare a personalului calificat, respectiv de inserție a absolvenților pe piața muncii.

Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației, a lansat invitaţia ca Institutul Aspen România să sprijine cu idei și implicare Proiectul „România Educată” în demersurile viitoare de promovare a temei educației pe agenda publică și propunere de politici publice în vederea acoperirii nevoilor educaționale ale unei Românii moderne, competitive și reziliente (detalii).

Florin Pogonaru, Co-Preşedintele în exerciţiu al Institutului Aspen România a subliniat capacitatea organizației de a contribui cu expertiza reţelei de membri şi fellows la dialoguri şi consultări cu decidenţi publici şi alţi actori relevanţi, în sprijinul dezvoltării de politici publice în sectorul educaţiei. A fost menționat, în acest sens, ca exemplu de bună practică în interacțiunea pe o temă esențială pentru România, proiectul „Meseriaşii viitorului vor lucra cu imprimanta 3D”.

***

Institutul Aspen România este o asociație non-profit, apolitică, ce are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească. Institutul este recunoscut pentru devotamentul cu care promovează deschiderea către un model de leadership inovativ și un dialog informat între reprezentanții sectorului public, mediului de afaceri şi ai societății civile.

Date fiind configurația acestui an școlar și provocările pe care acesta le-a adus copiilor și personalului din învățământ, Ministerul Educației a decis să ofere posibilitatea unităților școlare să adapteze modul în care se va organiza activitatea didactică din ziua de 23 decembrie. 

Astfel, fiecare director de școală va putea hotărî, după consultarea cadrelor didactice, dacă în data de 23 decembrie elevii vor desfășura cursuri cu prezență fizică sau dacă activitățile pot fi adaptate astfel încât să răspundă așteptărilor în contextul particular al sărbătorilor, în care activitățile de învățare să se poată organiza într-o manieră nonformală și informală, eventual printr-un proiect pe o temă care să implice întreaga familie și care să fie prezentat ulterior colegilor, după vacanță. 

Am luat această decizie atât pentru a veni în întâmpinarea dorinței copiilor și părinților de a dedica această zi pregătirilor pentru Ajunul Crăciunului, cât și în spiritul descentralizării promovate în acest an de Ministerul Educației, astfel încât unitățile de învățământ să-și poată adapta mai eficient activitățile în concordanță cu așteptările și nevoile societății. 

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

Având în vedere interesul public justificat privind testarea elevilor cu teste rapide de salivă, facem următoarele precizări pentru corecta informare a publicului: 

Testarea elevilor nu a fost suspendată și nu a fost luată în discuție această posibilitate. 

Având în vedere că cea mai recentă tranșă din lotul de teste achiziționate a fost distribuită către unitățile de învățământ în cursul acestei zile și în această noapte, din cauza întârzierilor în livrarea materialelor s-a decis schimbarea temporară, pentru săptămâna 13-17 decembrie, a zilelor în care se vor efectua testele, astfel încât acestea să aibă loc în zilele de marți și vineri în loc de zilele de luni și joi. 

Conducerea Ministerului Educației este în permanentă legătură cu cea a Departamentului pentru Situații de Urgență pentru a găsi soluții rapide și eficiente în vederea asigurării necesarului de materiale pentru testarea preșcolarilor, elevilor și personalului din învățământ. Această testare se va face de două ori pe săptămână, luni și joi sau marți și vineri, în funcție de disponibilitatea testelor.

De asemenea, Ministerul Sănătății a informat că este pregătit să acorde sprijin tehnic în privința procesului de testare a elevilor și cadrelor didactice.

În urma administrării testelor rapide antigen noninvazive efectuate din proba de salivă joi, 9 decembrie, până la ora 19:00, au fost raportate 76 de cazuri detectate pozitiv. Dintre acestea, 4 au fost deja confirmate prin teste PCR, 3 au fost infirmate, iar 69 nu au încă rezultat de confirmare/infirmare.

Referitor la solicitarea adresată DSU/IGSU de către Ministerul Educației cu privire la graficul de aprovizionare cu teste, prin răspunsul comunicat în această seară ni s-a adus la cunoștință faptul că „a fost recepționată cantitatea de 8.000.000 bucăți, rămânând de livrat doar 7.000.000 de bucăți, deoarece furnizorii DDS Diagnostic SRL si ISSOSOCIAL MEDIA SRL nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale”. În răspunsul primit nu ni s-a comunicat data la care vor fi livrate cele 7.000.000 de teste. Ca atare, Ministerul Educației va solicita clarificări suplimentare cu privire la acest aspect.

Reiterăm faptul că Ministerul Educației nu are competențe/responsabilități în a se pronunța asupra unor date evaluate și stabilite de autoritatea ce are în atribuții desfășurarea procedurii de achiziție publică, respectiv contractarea și gestiunea bugetului aferent, neputându-se pronunța în niciun fel asupra unor aspecte care privesc firmele furnizoare, prețurile de achiziție sau alte detalii ce țin de organizarea licitației și nici asupra unor chestiuni ce țin de încheierea/executarea unor contracte în care Ministerul Educației nu are vreo calitate.

Atribuțiile și obligațiile Ministerului Educației, în calitate de autoritate de stat în domeniu, implică întreprinderea tuturor demersurilor necesare pentru buna desfășurare a procesului de învățământ, inclusiv desfășurarea activităților didactice cu respectarea condițiilor de siguranță sanitară stabilite în Hotărârile CNSU și în Ordinul comun nr. 5.338/2.015/2021 (cu modificările și completările ulterioare).

BIROUL DE PRESĂ || Ministerul Educației

1. Luni, 6 decembrie 2021, la nivel național, 17.677 de  unități de învățământ cu personalitate juridică sau structuri arondate (dintr-un total de 17.915) funcționează cu prezență fizică, incluzând și unitățile conexe. Așadar, peste 99% din numărul total de elevi și preșcolari pot fi prezenți fizic la cursuri. Un număr de 238 de unități de învățământ continuă cursurile în sistem online - cele mai multe în județele Bihor (52), Arad (36) și Hunedoara (20).

2. În 13.728 de unități de învățământ cu personalitate juridică sau structuri arondate, procentul de vaccinare în rândul personalului angajat este de cel puțin 60%, în 2.697 dintre acestea procentul de vaccinare fiind de 100%.

3. În total, s-au vaccinat 437.800 de elevi (130.000 de elevi în categoria de vârstă 12-15 ani, respectiv 307.800 de elevi cu vârsta peste 16 ani), număr echivalent cu peste 35% din numărul total al elevilor eligibili pentru vaccinare.

4. În ceea ce privește modalitatea de utilizare a testelor rapide antigen noninvazive efectuate din proba de salivă, conducerea a 16.956 de unități de învățământ cu personalitate juridică sau structuri arondate a decis ca acestea să fie administrate la domiciliu. În 216 unități de învățământ testele se vor administra la școală, iar în cazul a 467 de unități de învățământ vor fi administrate fie la domiciliu, fie la școală, diferențiat, pe niveluri de studiu. (Nu sunt incluse în aceste statistici unitățile conexe, elevii și preșcolarii acestora provenind din unități de învățământ).

5. Vineri, 3 decembrie, 1.831 de elevi/preșcolari (circa 0,6/1.000) și 499 de angajați erau infectați cu Covid-19 (circa 1,8/1.000).

6. În cursul zilei de luni, 6 decembrie, până la ora 19:00, în urma utilizării testelor rapide antigen noninvazive efectuate din proba de salivă, au fost raportate 86 de cazuri detectate pozitiv.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educației

Prin rectificarea bugetară efectuată vineri, 26 noiembrie, în bugetul Ministerului Educației a fost alocată suma de 217 milioane lei pentru cheltuieli de personal, suplimentare necesară ca urmare a preluării creșelor în sistemul de educație (100 de milioane lei suplimentare buget și 117 milioane lei din redistribuiri în cadrul bugetului).

La solicitarea Ministerului Educației, bugetul pentru bursele elevilor a crescut cu 109 milioane lei prin sume defalcate din TVA.

Suma de 5 milioane lei a fost alocată suplimentar pentru finanțarea învățământului particular.

Sorin Mihai Cîmpeanu,

ministrul Educației

„Școlile și grădinițele pot trece în sistem față în față prin decizie proprie, încă din ziua imediat următoare scăderii ratei de incidență sub 3‰, prin hotărârea Consiliului de Administrație al unității de învățământ, cu informarea ISJ/ISMB.

În acest sens, începând de astăzi, 24 noiembrie, Ministerul Educației publică zilnic, pe site, rata de incidență pentru fiecare localitate în parte. Conform Ordinului comun ME-MS nr. 5.338/2021, cu modificările și completările ulterioare, trecerea de la sistemul online la cel cu prezență fizică nu mai este condiționată de raportarea la ziua de vineri a fiecărei săptămâni.

Ziua de vineri a rămas ca zi de referință doar pentru rata de vaccinare a personalului din învățământ, criteriu valabil pentru localitățile în care rata de infectare este mai mare de 3‰. 

Totodată, fac din nou apel la respectarea tuturor regulilor de protectie sanitară în școli și grădinițe”.

Sorin Mihai Cîmpeanu,

ministrul Educației

Miniștrii educației din România și Republica Moldova, Sorin Mihai Cîmpeanu și Anatolie Topală, au semnat astăzi, 23 noiembrie, la Palatul Victoria, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor științifice.

Evenimentul a avut loc în contextul vizitei de stat pe care Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, o efectuează în România și marchează o etapă importantă în facilitarea mobilității academice și profesionale între cele două state, la 11 ani distanță de intrarea în vigoare a ultimei revizuiri a Acordului inițial semnat în anul 1998.

Acordul face parte din setul de angajamente asumate de cele doua guverne în foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între România și Republica Moldova, semnată astăzi la București. Documentul îndeplinește condiția obligatorie încheierii oricărui acord între un stat membru al Uniunii Europene și un stat non-UE, fiind conform cu dreptul Uniunii Europene.

Textul Acordului conduce la aplicarea unor noi reguli simplificate de recunoaștere, concomitent cu reglementarea recunoașterii unor noi diplome sau certificate. Aplicarea noilor reguli de recunoaștere de către autoritățile din cele două state, universități și unități de învățământ, se va realiza în mod transparent, corect și nediscriminatoriu, în beneficiul solicitanților.

Ministerele Educației din cele două state consolidează, prin semnarea acestui Acord, relațiile bilaterale în domeniul educației, ceea ce va contribui la creșterea calității sistemelor de educație și formare profesională în spiritul politicilor europene în materie, precum și la îmbunătățirea accesului cetățenilor români și a celor din Republica Moldova.

Prin semnarea acestui document, România își reafirmă, într-un mod ferm, sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul de asociere în vederea îndeplinirii condiționalităților care să faciliteze integrarea europeană.

Cadrul juridic al cooperării cu Republica Moldova în domeniul educației va fi consolidat prin semnarea în perioada următoare a unui protocol de colaborare între Ministerele Educației din cele două state.

Începând cu data de luni, 22 noiembrie 2021, 16.120 de unități de învățământ (cu personalitate juridică și structuri arondate) din totalul celor 17.912 existente la nivel național, inclusiv unitățile conexe, vor funcționa cu prezență fizică.

Numărul total de elevi/preșcolari din aceste unități este de peste 2.600.000.

Alte 1.792 de unități de învățământ vor continua cursurile în sistem online.

Lista unităților de învățământ (cu personalitate juridică și structuri arondate), incluzând ratele aferente de vaccinare ale personalului și modul de funcționare, poate fi consultată aici.

Având în vedere colaborarea cu Ministerul Sănătății în gestionarea situației epidemiologice existente la nivel național pentru desfășurarea cursurilor școlare în condiții de siguranță epidemiologică, dar și instrucțiunea emisă de acest minister cu privire la administrarea testelor pe bază de salivă și, fiind vorba de elevi, inclusiv cu vârste mici, Ministerul Educației a solicitat precizări cu privire la următoarele aspecte:

1. Dacă testele pe bază de salivă pot fi administrate la domiciliu sub supravegherea părinților/aparținătorilor legali. În cazul unui răspuns pozitiv, acest lucru ar fluidiza foarte mult procesul de screening, având în vedere faptul că fiecare părinte este responsabil pentru sănătatea propriului copil, sprijinind astfel și obiectivul principal - consolidarea prevenției;

2. Dacă testele pe bază de salivă administrate în școală impun acordul părinților/aparținătorilor legali. În cazul în care este nevoie de acest acord, Ministerul Educației adresează rugămintea de a completa cadrul legal pentru aplicarea instrucțiunii emise (elaborarea unui formular de acord pentru părinți/aparținători legali și menționarea bazei legale pentru aplicarea acestuia);

3. În condițiile în care în instrucțiune nu sunt menționați preșcolarii, se aplică sau nu se aplică instrucțiunea pentru aceștia, având în vedere faptul că testarea a fost prevăzută în toate unitățile de învățământ preuniversitar (școli și grădinițe) pentru preșcolari, elevi și toate categoriile de personal din școli și grădinițe.

De asemenea, având în vedere precizarea publică a INSP cu privire la lipsa unei opinii oficiale referitoare la criteriul ratei de vaccinare de 60% în rândul personalului fiecărei unități de învățământ preuniversitar din România, Ministerul Educației a transmis INSP rugămintea de a exprima oficial opinia cu privire la acest criteriu asumat în Ordinul nr. 5.338/2.015/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică.

Ministerul Educației a solicitat autorităților responsabile cu achiziția și distribuirea testelor pe bază de salivă în școli și grădinițe, date și informații cu privire la termenele de livrare pentru testele ce urmează a fi administrate preșcolarilor, elevilor și tuturor categoriilor de personal.

De îndată ce vom primi aceste clarificări, le vom comunica public.

În urma centralizării datelor raportate de inspectoratelor școlare județene, în săptămâna 15 - 19 noiembrie 2021, unitățile de învățământ, inclusiv palatele copiilor, cluburile copiilor, cluburile sportive școlare, vor funcționa astfel: 

• Număr unități cu activitate față în față: 12.882 (71,86%);
• Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a ratei de vaccinare mai mică de 60%: 4.983 (27,8%);
• Număr unități cu activitatea integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 3 alin. 2 din ordinul comun (solicitare a unității și aprobare ISJ/ISMB): 55 (0,31%);
• Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 6 alin. 2 din ordinul comun (cel puțin 50% din nr. de clase suspendate): 6 (0,03%);
• Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 6 alin. 9 din ordinul comun (anchetă DSP, hotărâre CJSU): 0.

Lista unităților de învățământ (cu personalitate juridică și structuri arondate), incluzând ratele aferente de vaccinare ale personalului, va fi disponibilă integral, pe edu.ro, sâmbătă, 13 noiembrie, in prima parte a zilei.

Școala, ca instituție, nu trebuie să asigure doar transmiterea de cunoștințe, ci și cultivarea unor valori (precum realismul și responsabilitatea) și a unor atitudini (precum rezistența la frustrare și reziliență, anduranță în fața limitărilor pe care le pot aduce anumite perioade, independent de voința elevilor, a părinților, a profesorilor sau a autorităților). Școala te pregătește pentru viața reală.

În sistemele performante de învățământ sunt evaluări săptămânale, evaluări lunare, evaluări semestriale (teze) și evaluări anuale. Contextul pandemiei ne obligă să fim mai responsabili și reperele de bune practici din sistemele performante de învățământ sunt relevante.

• Dacă am face o petiție pentru eliminarea impozitelor și amenzilor, s-ar putea să strângă aproape 20 milioane de semnături. Acest lucru ar însemna că trebuie eliminate impozitele și amenzile/înlocuite cu simple avertismente?

Dreptul la educație este un drept reglementat la nivel constituțional, nefiind opțional. Acest lucru este reflectat și în articolul 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că învățământul este obligatoriu.

Importanța evaluărilor în educația elevilor. Tezele susținute cu prezență fizică sunt ultimul bastion în calea scăderii relevanței notelor acordate de când s-a declanșat pandemia.

Teza este o evaluare sumativă efectuată la finalul fiecărui semestru, fiind relevantă prin raportare la conținutul programei școlare parcurse într-un semestru.

Toate tipurile de evaluări au drept scop stabilirea nivelului atins de elev la un moment dat, precum și modalitățile de intervenție acolo unde se constată regres școlar și, de asemenea, sunt mijloace în stabilirea progresului elevului. Totodată, evaluările reprezintă și un instrument prin care profesorul își poate ajusta actul didactic. Evaluarea elevilor nu doar măsoară nivelul lor de învățare, dar îl și susține. O evaluare eficientă pune la dispoziția elevilor, a cadrelor didactice și a responsabililor de politici educaționale informații referitoare la nivelul de cunoștințe și competențe ale elevilor, contribuind la identificarea aspectelor ce necesită îmbunătățiri la nivelul strategiilor de predare - învățare și la nivelul politicilor educaționale.

Legea educației definește unitatea de rezultate ale învăţării ca parte a unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale ce pot fi evaluate şi validate. Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.

Evaluările trebuie să fie etapizate pornind de la evaluarea inițială, care stabilește nivelul cognitiv al elevului și care se face la fiecare nou început de ciclu de învățământ, an, semestru pentru ca profesorul să poată stabili o anumită strategie în actul didactic.

• Dacă nu ai periodic rezultatul unor evaluări corecte, cum știi să faci alegeri pentru viitor?

 Evaluarea formativă este un proces continuu prin care profesorul constată gradul de întelegere al elevului prin feedback-ul pe care îl primește. Evaluarea sumativă se realizează la finalul unei unități de învățare. Fiecare unitate de învățare are mai multe conținuturi pentru care se alocă un anumit număr de ore, într-un interval de una până la mai multe săptămâni.

Specificul claselor de elevi este diferit, ritmul de învățare/predare este diferit, prin urmare cât de relevante ar putea fi aceste evaluări sumative organizate doar la nivel național?

• Nu înțelegem cum stabilirea și respectarea unor etape clare, graduale în procesul de predare-învățare-evaluare pot fi interpretate ca fiind generatoare de ,,confuzie și panică”.

Apreciem că orice elev trebuie să-și cunoască nivelul real de cunoștințe și deprinderi dobândite. Evaluarea sumativă cu subiecte unice are dezavantajul că nu poate fi organizată decât la o anumită dată, iar în contextul în care avem decizia descentralizată la nivelul școlilor, în data în care se susține această evaluare, în funcție de situația epidemiologică specifică, teza cu subiecte elaborate la nivelul școlii este soluția cea mai potrivită.

• Ministerul Educației a stabilit măsuri de adaptare, luând în considerare efectele școlii online.

Am luat în considerare efectele școlii online, în contextul în care școlile au desfășurat deopotrivă activitate cu prezență fizică și activitate în sistem online, drept urmare a fost redus la 2 note numărul minim necesar pentru încheierea situației semestriale (adică 2 note, cu o pondere de 75% la disciplinele la care se susțin tezele). Teza completează a 3-a notă, cu ponderea cea mai mică, 25% față de 37,5%, ponderea fiecăreia din cele 2 note care pot fi date și în online.

• Teza, ca orice evaluare, nu este o pedeapsă, ci ne ajută să înțelegem unde ne situăm cu adevărat, fară a ne minți pe noi înșine.

Procesul instructiv-educativ a fost gândit, inclusiv în ceea ce priveşte evaluările, pe etape. Fiecare dintre aceste etape urmăreşte atingerea potenţialului maxim al fiecărui elev, iar acest lucru nu se poate realiza arzând etape. Competenţele specifice, derivate din competenţele generale, se formează pe parcursul întregului an de învăţământ. Prin urmare, în scopul realizării competenţelor, activităţile de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice. Evaluarea este o componentă indispensabilă a procesului de învăţământ. În contextul unui demers didactic centrat pe competenţe, evaluarea continuă, formativă ocupă un rol primordial. Se pot folosi atât forme şi instrumente clasice de evaluare, cât şi complementare (observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului, autoevaluarea etc.). Un învăţământ de calitate se poate face tâținând cont de anumite rigori și stabilind repere clare.

• Ministerul Educației susține interesul superior al elevilor,  fără discriminare, susține o educație prin care elevii dobândesc competențele necesare și valorile adecvate pentru a forma societatea de mâine.

Faptul că elevii nu au susținut teze de trei semestre, adică au fost privaţi de o evaluare importantă, acea singură evaluare care reflectă în mod corect nivelul elevilor la final de semestru are repercusiuni grave asupra stabilirii nivelului cognitiv al elevului. De asemenea, lipsa acestei evaluări importante pune în dificultate şi profesorul, care nu va putea să îşi stabilească o strategie didactică ulterioară adecvată. Dacă nu cunoști exact nivelul elevului la momentul T0, cum știi, mai departe, unde are nevoie elevul de intervenţie suplimentară?

Generația de elevi aflată acum în clasa a VIII-a este profund afectată de faptul că nu a susținut nici Evaluarea Națională din clasa a VI-a (EN VI), evaluare ce avea, de asemenea, rolul de a monitoriza gradul de asimilare de către elevi a curriculumului și de stabilire a măsurilor remediale.

În concluzie, din considerente de ordin educațional, având ca temei argumente fundamentate pe studii ale specialiștilor în științele educației, Ministerul Educației menține tezele ca formă de evaluare a nivelului de cunoștințe și competențe ale elevilor.

Sorin Mihai Cîmpeanu,

Ministrul Educației

Potrivit datelor centralizate la nivelul instituției, rata generală de vaccinare a angajaților din aparatul propriu al Ministerului Educației este 66% din totalul celor 444 angajați în aparatul central. Raportat la personalul care deține funcții de conducere, ponderea celor vaccinați este de peste 93%.

Ministerul Educației a solicitat astăzi, 29 octombrie, afișarea ponderii personalului propriu vaccinat pe site-urile inspectoratelor școlare județene și pe site-ul fiecărei unități/instituții de învățământ și al fiecărei unități conexe.

Aceste date vor fi publicate numeric și procentual, prin raportare la numărul total de angajați, cu respectarea tuturor reglementărilor GDPR.