Edu.ro

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE), în calitate de autoritate contractantă, a lansat joi, 5 decembrie, procedurile de licitație în vederea asigurării manualelor școlare pentru elevii claselor a VIII-a în anul școlar 2020-2021.

De asemenea, a fost anunțată și licitația al cărei obiectiv îl constituie asigurarea manualelor școlare pentru o serie de discipline (clasele I-VII), care nu au avut oferte eligibile în cadrul procedurii derulate în acest an.

În total, este vizată achiziția de manuale pentru 66 de titluri/discipline, inclusiv pentru elevii minorităților naționale (58 de titluri pentru clasa a VIII-a și 8 titluri pentru clasele I-VII). Numărul total de exemplare pentru aceste discipline este de 3.739.522 (3.697.917 exemplare - clasa a VIII-a, respectiv 41.605 exemplare - clasele I-VII).

Calendarul licitației destinate achiziției de manuale pentru disciplinele prevăzute în planul-cadru aferent clasei a VIII-a are ca termen de încărcare a ofertelor în SEAP data de 3.02.2020, în timp ce pentru a doua licitație, termenul-limită a fost fixat pentru data de 6.01.2020.

Prin organizarea acestor proceduri, având ca scop achiziţia de manuale şcolare elaborate în conformitate cu noile abordări curriculare din învățământul gimnazial, elevii vor beneficia de manuale corespunzătoare din punct de vedere al conținutului științific, adaptate nivelului de vârstă și în acord cu nevoile de formare ale societății.

Potrivit atribuțiilor stabilite de reglementările în vigoare, Centrul Național de Evaluare și Examinare coordonează derularea mecanismelor de evaluare a proiectelor de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar, conform metodologiei de profil. În acest sens, CNEE cooptează evaluatori - cadre didactice şi specialişti externi (experți cooptați).  De asemenea, CNEE are și misiunea de a forma experţi evaluatori de manuale şcolare, prin derularea de programe adecvate.

Procedurile de licitație se vor desfășura în conformitate cu prevederile specifice (ordinul de ministru nr. 3.103/2019 privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare și HG 395/2016 privind normele de aplicare a acestei legi).

BIROUL DE COMUNICARE

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie, a stabilit planul/calendarul de activități, cu măsuri imediate și de perspectivă, după anunțarea rezultatelor înregistrate de elevii români la evaluarea PISA 2018.

Luni, 9 decembrie, o echipă de specialiști și cercetători în științele educației, coordonată de ministrul Educației și Cercetării, va realiza o analiză detaliată a rezultatelor PISA 2018. Analiza va constitui fundamentul pentru identificarea și adoptarea unor măsuri specifice.

Luni, 16 decembrie, va avea loc o dezbatere pe acest subiect, adresată atât specialiștilor și reprezentanților profesorilor, cât și elevilor și societății civile.

În urma consultărilor, la sfârșitul lunii decembrie va fi definitivat un set de măsuri concrete, cunoscute și asumate de toți actorii educaționali.

Reamintim că în data de 3 decembrie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a prezentat raportul „What students know and can do”, în care sunt prezentate rezultatele evaluării PISA (Programme for International Student Assessment) derulate în anul 2018.

Rezultatele evaluării PISA (Programme for International Student Assessment) 2018

Raportul internațional publicat pe 3 decembrie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) - „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării în țările participante și extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaționale.

Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), Hong-Kong (China), Estonia, Finlanda, Canada și Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia.

Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internațională a înregistrat o ușoară scădere (citire/lectură - 487, față de 493, matematică - 489, față de 490, științe - 489, față de 493 în 2015). Această tendință este înregistrată și de țara noastră: citire/lectură - 428 (față de 434 în 2015),  matematică - 430 (față de 444, în 2015) și științe - 426 (față de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

Conform Raportului OECD, diferența înregistrată la citire/lectură și la științe între 2015 și 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite.

Performanţele elevilor au fost măsurate pe 6 niveluri (pentru unele domenii, au fost definite subniveluri ale nivelului 1). Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflați spre finalul învățământului obligatoriu în vederea integrării eficiente în societatea cunoaşterii.

Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este următorul, în 2018: științe - 44%, matematică - 46,5%, citire/lectură - 40,8%. Comparativ cu 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură și cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la științe. La citire, elevii cu performanțe sub nivelul 2 pot înțelege texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite, însă nu pot realiza inferențe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Acești elevi au dificultăți de interpretare a semnificației textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziții nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situații variate de viață. La științe, pot recunoaște și pot identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă nu pot găsi cauzalități sau corelații științifice fără sprijin sau ghidare.

Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura?

• 59,2% dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii).
• Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.

Ce știu și ce pot face elevii români la matematică?

• 53,4% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul 2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%.
• Aproximativ 3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică - pot modela situații matematice complexe, pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.

Ce știu și ce pot face elevii români la științe?

• Aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie.
• Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe - pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.

Factori care influențează performanțele elevilor

În general, factorul socioeconomic influențează performanțele elevilor de pretutindeni. În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obținut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, diferența fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat și cu performanțele la matematică și științe.

Elevii români din medii dezavantajate au aspirații școlare mai reduse, chiar și cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socioeconomice avantajate.

Datele de cercetare arată disparități semnificative ale rezultatelor între școli. Cu alte cuvinte, există tendința de grupare pe școli a elevilor cu rezultate bune. De asemenea, un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% șanse să fie înscris într-o școală plasată între primele 25% după performanță (media OECD fiind de 17%).

În România, 49,4% dintre profesorii care predau la școlile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media țărilor participante la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelație slabă între rezultatele elevilor și nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea profesorilor față de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influențează însă rezultatele elevilor. În majoritatea țărilor, inclusiv în România, elevii care au apreciat că profesorul lor predă cu interes și cu pasiune au obținut rezultate mai bune.

În toate țările și economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieții. În ceea ce privește matematica și științele, rezultatele elevilor români arată performanțe asemănătoare între fete și băieți.

Elevii români apreciază că efortul depus pentru rezolvarea sarcinilor de lucru a fost, în medie de 7,9 pe o scală de la 1 la 10, unde 10 semnifica efortul maxim. Efortul depus este apropiat de media OECD, însă mai mic decât cel pe care elevii noștri l-ar fi depus dacă era vorba despre o evaluare cu miză personală (examen, evaluare notată).

Rezultatele evaluării internaționale PISA 2018, precum şi toate informaţiile şi datele validate la nivel internaţional sunt disponibile pe https://www.oecd.org/pisa/ . Date comparative privind rezultatele pot fi vizualizate la adresele: https://www.compareyourcountry.org/pisa (în limba engleză) sau https://www.compareyourcountry.org/pisa?lg=fr (în limba franceză).

Informații de background//Despre PISA

PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii - cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

Administrarea evaluării PISA se realizează de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani. Pregătirea şi adaptarea la nivelul fiecărei ţări participante a instrumentelor de evaluare este realizată de un centru național, desemnat de Ministerul Educației. În România, evaluarea PISA 2018 a fost coordonată de Institutul de Științe ale Educației, ciclurile anterioare fiind coordonate de Centrul Național de Evaluare și Examinare.

Majoritatea țărilor sau economiilor participante la PISA 2018 au administrat testarea folosind calculatorul. România a administrat testele în format tipărit (format utilizat de 9 țări: România, Moldova, Ucraina, Argentina, Iordania, Arabia Saudită, Macedonia de Nord, Liban și Vietnam), fiind planificată aplicarea pe calculator a testelor pentru următorul ciclu de evaluare - PISA 2021.

Eșantionarea școlilor este realizată de consorțiul OECD pe baza datelor statistice privind rețeaua școlară și distribuția populației elevilor de 15-16 ani. Ponderea diferitelor tipuri de unități de învățământ în eșantion reflectă ponderea acestora în rețeaua școlară.

În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de unități de învățământ. Au participat 5081 de elevi din clasele VII-X, fiind validate și prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%), urmați de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) și de clasa a VII-a (0,9%).

Elevii au primit câte o broșură de test, având la dispoziție 2 ore. În total, au fost utilizate 30 de broșuri diferite, fiecare cuprinzând o combinație de itemi din două sau trei domenii de testare. Pentru colectarea unor date de context socioeducațional, elevii au completat un chestionar care a cuprins întrebări despre familia lor, modul lor de viață, climatul școlii, practicile didactice ale profesorilor de limba și literatura română (domeniul citire/lectură fiind domeniu principal de testare la PISA 2018). De asemenea, date despre caracteristicile școlilor participante la testare au fost culese printr-un chestionar adresat directorilor acestor unităţi de învăţământ. Acesta a vizat informații despre mediul şcolar, oferta educaţională, personalul didactic, oportunităţile de învăţare oferite elevilor etc.

Ministerul Educației și Cercetării invită organizațiile neguvernamentale cu experiență în domeniu, instituțiile abilitate din administrația publică locală și centrală, unitățile de învățământ și instituții relevante, care au avut proiecte și rezultate concrete în domeniu, precum și toți partenerii sociali și reprezentanții elevilor și părinților, să se înscrie în Grupul de lucru înființat pentru elaborarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, prevederi introduse prin Legea 221/2019, respectiv GL anti-bullying.

Grupul de lucru va contribui, printr-o activitate transparentă solidară și voluntară, la elaborarea normelor metodologice care vor fi puse în consultare publică.

Părțile interesate sunt invitate să transmită propuneri cu câte un reprezentant pentru grupul de lucru până miercuri, 4 decembrie 2019, la adresa de email corina.ceama@edu.gov.ro, cu subiectul „Înscriere Grup de lucru anti-bullying”.

«Grupul Operativ de analiză pentru debirocratizarea activității didactice în învățământul preuniversitar (Comisa de „tăiat hârtii”) a lansat platforma debirocratizare.edu.ro, unde pot fi accesate informații privind propunerile, acțiunile și progresele făcute în alcătuirea Raportului de propuneri pentru debirocratizare a activității didactice, începând cu anul școlar 2020-2021.

Inițiativa ministerială de eliminare a documentelor care încarcă excesiv sarcinile cadrelor didactice a avut un ecou semnificativ în sistem. Potrivit principiului transparenței decizionale, activitatea Comisiei este deschisă, transparentă și interactivă.

Invităm toți partenerii educaționali și reprezentanți ai societății civile să își expună punctele de vedere, propunerile și așteptările referitoare la proiectul de debirocratizare, înscriindu-se pe platforma noastră online, al cărei rol consultativ este esențial în obținerea unor rezultate deplin asumate.

Trimiteți propunerile dumneavoastră prin intermediul chestionarului disponibil pe site-ul www.debirocratizare.edu.ro până la data de 13 decembrie 2019, când se va încheia perioada de consultare publică a proiectului.

Începând cu semestrul al II-lea al anului școlar curent, vom începe implementarea măsurilor propuse de Grupul Operativ de „tăiat hârtii".

Măsurile care nu necesită modificări legislative vor fi operate imediat, iar pentru celelalte vom face demersurile necesare.

Ne dorim ca anul școlar următor, 2020 - 2021, să înceapă ALTFEL!»

Monica Cristina Anisie,

Ministrul Educației și Cercetării

În ședința de guvern din data de 28 noiembrie, Executivul a aprobat rectificarea bugetară, în urma căreia Ministerul Educației și Cercetării anunță:

• Suplimentarea de la bugetul de stat, cu suma de 460.000.000 lei a titlului „Transferuri între unități ale administrației publice”, pentru achitarea diferențelor salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019, pentru universitățile de stat;

• Majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129.000.000 lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;

• Diminuarea cu suma de 2.000 milioane lei a titlului „Proiecte cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020” - Proiectul România modernă, România digitală, din care 400.000.000 lei reprezintă cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile - proiect nerealizat în precedentul mandat al MEN.

«Limbă a culturii și civilizației, limba franceză începe să fie învățată și vorbită în România încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atunci când numeroși emigranți ai Revoluției Franceze au venit în Principatele Române. În 1775, franceza este predată în prima școală românească, Școala Odebeanu din Craiova, cunoscută după 1822 și sub denumirea de Școala Domnească.

Studiul limbii franceze devine obligatoriu în toate școlile începând din 1918, după Marea Unire, dar din lipsa manualelor de limbă franceză, se învăța după manuale imprimate în Franța. Un inconvenient se transformă în factor de evoluție, căci ne permite, încă de la început, situarea la nivel european în domeniul metodelor și procedeelor folosite în predarea-învățarea limbii franceze.

În ceea ce privește metodele de învățământ, începând cu secolul al XX-lea, profesorii au adoptat o poziție intermediară între metoda gramaticală și metoda directă. Didactica modernă solicită profesorului un stil deschis către comunicare-învățare, care să ajute elevul să-și dezvolte inteligența, creativitatea, deprinderile, să-și formeze o cultură generală solidă și un comportament social bazat pe valori morale.

Din perspectiva învățământului formativ, rolul profesorului de limba franceză este de a selecționa și organiza informația din punct de vedere didactic pentru a o transmite într-o manieră clară și argumentată, de a explica, de a crea situații de învățare, de a evalua rezultatele, de a stabili cauzele insuccesului și a-l ajuta pe elev să le evite, de a utiliza în mod constructiv metode și procedee de învățare activ-participative, colaborative și socio-lingvistice tradiționale și moderne. Profesorul de limba franceză este un actor important, un facilitator în transmiterea cunoștințelor de cultură și civilizație. Rolul lui nu este numai de a transmite cunoștințe, ci de a-i face conștienți pe elevi de importanța acestora, de a-i responsabiliza, de a-i ajuta să analizeze, să realizeze conexiuni, rolul lui este de a explica, de a demonstra, de a ghida comunicativ-acțional în scopul favorizării învățării, în scopul creării unei autonomii care să permită reutilizarea informațiilor în contexte noi, construind astfel competențele de comunicare. Misiunea profesorului este de a oferi elevilor un mediu de învățare propice care să încurajeze motivația, încrederea în sine, curiozitatea și dorința de a învăța responsabil prin dinamism, inventivitate și exigență.

Comunicarea în limba franceză contribuie într-o manieră importantă la protejarea diversității lingvistice mondiale, evitând generalizarea exclusivă la o singură limbă într-o lume globalizată. Învățarea limbii franceze facilitează cunoașterea unei noi culturi, a unui mod de viață, a unor modalități de a gândi, deschide căi de comunicare între civilizații, tradiții și culturi.

Promovarea limbii franceze și a culturii țărilor francofone constituie scopul intrinsec al profesorului de limba franceză. Prin voi și datorită vouă, a profesorilor de limba franceză, elevii îndrăgesc tot ce e legat de spațiul francofon. Voi sunteți cei care, prin dragoste, susținere și toleranță, treziți copiilor și adolescenților curiozitatea și interesul față de o limbă străină, dar și convingerea necesității cunoașterii limbilor străine. Voi sunteți cei care, printr-o psihologie a succesului, prin creativitate și empatie, le dați  încredere și forță să învețe limba franceză și chiar să se bucure de reușitele atinse în acest sens.

Predarea - învățarea limbii franceze înseamnă nu numai accederea la un mijloc de comunicare, ci un mod  de viață, este o călătorie fascinantă în epoca lui Voltaire sau a lui Houellebecq, în casele lui Balzac sau ale lui Proust, în peisajele lui Renoir sau în portretele realizate de grafitiştii moderni, o incursiune într-o lume mereu nouă, care debordează de știință, de cultură, de fantezie și mister, o simfonie a gândurilor și a simțurilor, iar învățarea acesteia constituie recunoașterea frumuseții și a valorilor sale.

Dragostea pentru această limbă ne reunește astăzi, iar cunoașterea ei înseamnă împlinire personală și culturală.

Vă felicit pentru cǎ aţi ales sǎ educaţi generaţii de-a rândul sub semnul respectului pentru limba francezǎ!

Vă urez un sincer LA MULŢI ANI și cât mai multe împliniri pe plan profesional!»

Monica Cristina Anisie

Ministrul Educației și Cercetării

Echipele României (juniori și seniori) au obținut șase premii la a XI-a ediție a Turneului Internaţional de Informatică Shumen: două medalii de argint și patru medalii de bronz.

Medaliile de argint au fost cucerite de Cezar Trişcă - Vicol (clasa a XI-a/Colegiul Naţional Mihai Eminescu” din Botoşani) - seniori, respectiv Andrei Moldovan (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnaziala nr. 79 din Bucureşti) - juniori.

Medaliile de bronz, la seniori, au intrat în posesia elevilor Maria-Alexa Tudose (clasa a XI-a/Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti) și Şerban-Ion Cercelescu (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti). La juniori, au obţinut medalii de bronz Alexandru Dobleagă (clasa a VII-a/Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” din Ploiești) și Ştefan Ţaga (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploiești).

Cele două loturi au fost coordonate de profesorii Marcel Drăgan (Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu) și Dan-Octavian Dumitrașcu (Colegiul  Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung, jud. Argeş) și de studenții Livia Măgureanu (Universitatea din București și Denis-Andrei Banu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi).

Competiţia s-a desfăşurat în Bulgaria (Shumen), în perioada 20-24 noiembrie, cu participarea a peste 60 de concurenți (seniori și juniori) din Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Kazahstan, Moldova, România, Rusia, Ucraina şi Serbia.

BIROUL DE COMUNICARE

În pregătirea deciziilor aferente rectificării bugetare, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a procedat la analiza veniturilor și cheltuielilor aferente anului 2019.

Proiectul „România modernă, România digitală”, anunțat de fostul ministru al Educației, a fost introdus în Bugetul ministerului pentru anul 2019, la titlul 58: „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020”. Acest proiect era destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Proiectul în cauză, în valoare de 2 miliarde lei, din care 400.000.000 lei reprezintă cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile, nu a fost scris, și cu atât mai puțin implementat.

Până în acest moment, nu a fost redactată și aprobată cererea de finanțare.

Prin urmare, pentru rectificarea bugetară, bugetul MEC a fost diminuat cu suma prevăzută pentru acest proiect nerealizat.

Activitatea curentă a sistemului de educație nu este afectată, existând fonduri suficiente pentru susținerea cheltuielilor operaționale, așa cum au fost planificate.

«Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a postat în consultare publică, potrivit principiului transparenței decizionale (Legea 52/2003), proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării.

Având în vedere preluarea Ministerului Cercetării și Inovării, cât și preluarea în cadrul MEC a personalului aferent Organismelor Intermediare (O.I.), care până în prezent au activat în cadrul inspectoratelor școlare județene, a rezultat un număr maxim de 770 de posturi.

Acestea reprezintă:

- 518 posturi din fostul MEN (Ministerul Educației Naționale)

- 157 de posturi din fostul MCI (Ministerul Cercetării și Inovării)

- 95 de posturi din cadrul Organismelor Intermediare (O.I.).

Propunerea de Hotărâre de Guvern nu presupune reducerea sau mărirea numărului de posturi, ci reprezintă rezultatul reorganizării, conform OUG nr. 68/2019, care prevede măsuri de organizare și reorganizare a ministerelor.»

Monica Cristina Anisie,

Ministru