Edu.ro

Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a decis că numărul de elevi în clasele de început de ciclu, în învăţământul liceal cu frecvență - zi, se va reduce:

- de la 28 la 24 de elevi în clasă pentru filiera tehnologică și învățământul profesional, inclusiv dual, precum şi pentru filiera vocațională - profil sportiv, teologic, pedagogic şi învățământul liceal de artă;

- de la 28 la 26 de elevi în clasă pentru filiera teoretică.

Joi, 21 ianuarie 2021 a fost transmis la Monitorul Oficial ordinul de ministru pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2021-2022. Astfel, decizia de astăzi modifică ordinul de ministru nr. 5.599/2020.

Având în vedere modificările promovate, activitățile specifice mobilităţii personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar (privind constituirea, încadrarea şi vacantarea posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar) au fost decalate corespunzător.

Astfel, inspectoratele şcolare vor transmite până la data de 1 februarie 2021, la Ministerul Educaţiei, proiectele planurilor de școlarizare revizuite conform noilor reglementări, în vederea fundamentării cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat.

Această măsură se constituie într-un pas concret în direcția României Educate.

Astăzi, 19 ianuarie 2021, ora 12:00, a fost semnat protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării, Asociația OvidiuRo și Ministerul Culturii pentru implementarea Programului  „Citește-mi 100 de povești!”, menit să încurajeze lectura în familie și în grădiniță. Programul este înscris sub egida Proiectului „România Educată”, derulat de Administrația Prezidențială.

În urma semnării, la ora 14:00 a avut loc lansarea online a programului național „Citește-mi 100 de povești!”. Programul își propune să stimuleze lectura în rândul copiilor, atât în grădinițe, cât și în familie. Copiii vor avea oportunitatea de a participa la ateliere de lectură și de a-și dezvolta atenția, vocabularul, imaginația și mai ales motivația pentru învățare. Programul contribuie așadar, în mod direct, la dezvoltarea literației și a unor obiceiuri de lectură care favorizează procesul de învățare și de alfabetizare funcțională, în special pentru copiii din familiile defavorizate și izolate cultural.

Obiectivul nostru este ca, în următorii cinci ani, toate grădinițele publice din România să devină Grădinițe Bibliotecă, adevărate insule de lectură și cultură pentru copii. Pentru ca o grădiniță să primească acest statut, directorul acesteia va dezvolta și va implementa, alături de echipa sa de profesori de învățământ preșcolar, un plan anual de lectură dedicat copiilor, cu sesiuni săptămânale de lectură, cu invitați care să le citească celor mici. OvidiuRo va oferi cadrelor didactice sesiuni de formare centrate pe literație, punând accent pe modalitatea de a le citi copiilor, de a le capta atenția și de a le stimula curiozitatea. Grădinițele vor fi dotate cu un important fond de carte tipărită și în format digital, iar copiii vor primi cărți pentru acasă, pentru a încuraja lectura în familie.

Parteneriatele în contextul „Citește-mi 100 de povești!” vin ca o continuare firească a proiectelor comune anterioare, dedicate facilitării accesului la educație timpurie de calitate al copiilor din medii defavorizate. Propunerea noastră este corelată cu viziunea dezvoltată în cadrul Proiectului „România Educată”, cu măsurile și acțiunile de reducere a părăsirii timpurii a școlii și a analfabetismului funcțional prevăzute în documentele strategice elaborate pentru domeniul educației, precum și cu Reperele Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului. Astfel, programul OvidiuRo constituie o soluție concretă pentru dezvoltarea limbajului, comunicării și pasiunii pentru scriere și citire.

„Reducerea inechității este una dintre cele mai importante provocări ale educației. Cele mai eficiente măsuri sunt cele care se iau încă din primii ani de viață ai copilului. De aceea, este esențială asigurarea unei educații de calitate în creșe și grădinițe, sprijinind inclusiv familia pentru a putea oferi copiilor sprijinul necesar.

În Proiectul „România Educată”, atât echitatea, cât și educația timpurie sunt domenii cheie, cu obiective și soluții specifice. Proiectul OvidiuRo transformă aceste deziderate în practică, insuflând copiilor dragostea pentru lectură. Îi felicit pe organizatori pentru această idee minunată!”, a declarat Ligia Deca, Consilier Prezidențial - Departamentul Educație și Cercetare.

„Înlăturăm barierele din calea educației, ajutând preșcolarii să acceseze modalități moderne de educație, indiferent de mediul din care provin. Mulți copii nu învață din cauza sărăciei, discriminării, sau accesului redus la mijloace de învățare. Acești copii părăsesc școala înainte de a dobândi abilitățile și cunoștințele de bază necesare pentru a prospera în societate. Astfel de proiecte îi vor apropia de școală și vor da startul esențial în viață”, a declarat Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministru - Ministerul Educației și Cercetării

„Suntem încântați că facem parte din astfel de proiecte care se adresează viitorului României. Educația timpurie este cheia unei societăți educate, care își valorifică în mod corespunzător resursele. Fără cultură ne pierdem identitatea, valorile și nu evoluăm cu adevărat vreodată. Viitorul se construiește astăzi, plecând de la cea mai importantă resursă: copiii. Mulțumim OvidiuRo că valorifică potențialul preșcolarilor și că rămâne pe acest drum al implicării” , a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministru - Ministerul Culturii

„Experiența îndelungată la firul ierbii, unde am implementat programe integrate pentru familiile vulnerabile și o gamă variată de ateliere pentru copii, ne-a demonstrat în mod constant puterea educației de a transforma vieți și comunități. Imaginați-vă grădinița, din orice loc din România, ca un portal spre universul cunoașterii umane, cu insule de lectură și cultură, cu spații luminoase și confortabile, cu cele mai bune cărți pentru copii, cu adulți și copii care descifrează împreună tainele cărților și înțeleg lumea din jurul lor, de la teiul din curte până la cerul înstelat. Vrem să ne asigurăm că fiecare copil, în prima zi de școală, va cunoaște cel puțin 100 de povești, având astfel premisele necesare învățării citit-scrisului și o fundație solidă pentru succesul în viață. Suntem recunoscători partenerilor din mediul privat, care aleg să susțină educația timpurie și să contribuie astfel la dezvoltarea viitoarelor generații de cititori și îi invităm cu drag să ni se alăture pe toți cei care cred în puterea educației” , a declarat Maria Gheorghiu, Președinte - Asociația OvidiuRo

Parteneri: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Asociația Cu Alte Cuvinte, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România, Fundația Noi Orizonturi. 

Detalii suplimentare despre proiect ► https://www.ovid.ro/citeste-mi-100-de-povesti/. 

Ministerul Educației face publice rezultatele primei etape de consultare la nivelul zilei de astăzi, 15 ianuarie, cu privire la disponibilitatea de vaccinare a personalului din învăţământ, cu precizarea că raportarea din care au rezultat procentele de disponibilitate s-a făcut incluzând și persoanele care nu s-au pronunțat în niciun fel asupra disponibilității de vaccinare (răspunsuri asimilate neconcludent răspunsurilor negative).

Având în vedere suprapunerea între perioada de vacanță și perioada de interogare, suprapunere care a generat un numar important de persoane care nu s-au exprimat nici afirmativ, nici negativ cu privire la disponibilitatea de vaccinare, Ministerul Educației decide inițierea celei de-a doua etape de declarare a disponibilității de vaccinare, în perioada 16 ianuarie - 1 februarie 2021.

Până în momentul de față, la nivelul învățământului preuniversitar, 45,06% dintre angajați au declarat disponibilitatea de vaccinare raportat la totalul de 292.872 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar (inclusiv persoanele care nu au răspuns). În sistemul de învățământ universitar, procentul privind disponibilitatea de vaccinare este de 59,64% (raportat la totalul de 51.094 de titulari angajați în sistemul de învățământ universitar + 9.295 de cadre didactice asociate - inclusiv persoanele care nu au răspuns).

Numărul angajaților din sistemul de învățământ care și-au declarat disponibilitatea de vaccinare până la data de 15 ianuarie este de 167.977 de persoane (131.962 - personal din sistemul de învățământ preuniversitar si 36.015 - personal din sistemul de învățământ universitar).

Ne exprimăm speranța că în cea de-a doua etapă vor răspunde și angajații care nu s-au pronunțat până acum asupra disponibilității la vaccinare.

Detalii suplimentare sunt disponibile în documentele de mai jos:

• Centralizator raportări inspectorate școlare județene (dată de referință: 15 ianuarie 2021)
• Centralizator raportări universități (dată de referință: 15 ianuarie 2021).

«La început și la final de an celebrăm două repere fundamentale pentru România: 15 ianuarie și 1 decembrie. Întotdeauna vom avea ceva de propus și de sperat de Ziua Culturii Naționale, zi intrată deja în patrimoniul marilor sărbători ale românilor!

Prin limbă avem acces la cultură, adică la tezaurul de cunoaștere al celor care au trăit înaintea noastră, precum și al celor care ne sunt contemporani. Patrimoniul material și spiritual, cultura reflectată în umanioare și în științe deopotrivă, ne face să fim ceea ce suntem ca indivizi, dar și ca națiune. Schimbările pe care le-a adus progresul tehnologic, delocalizarea și interconectarea fără precedent au generat riscul de diluare accentuată a identității naționale, în favoarea identității individuale, a altor niveluri de identificare, mai aplecate spre materialism, consumerism și satisfacție imediată, fără atenție acordată consecințelor mai ample și bunei întocmiri a scării de valori.

Educația este procesul prin care ne construim propriul univers simbolic, propria definiție despre sine și despre lume. Prin educație înțelegem cine suntem noi, cum să ne raportăm la anumite valori, de ce să adoptăm anumite atitudini și comportamente. Fiecare copil își dobândește identitatea prin raportarea în cercuri din ce în ce mai ample - la familie mai întâi, la grupul de prieteni, apoi la școală, oraș, zonă, grup etnic, religie, națiune, continent, rasă, umanitate. Aceasta se întâmplă prin comunicare, prin limbaj, iar limba maternă este prima noastră referire la ce ne înconjoară. Limba este casa ființei, spunea Heidegger, deoarece în aceasta gândim și prin utilizarea ei devenim oameni.

Ziua Culturii Naționale ne reamintește cine suntem. Prin opera sa, Eminescu ne susține titanic și fără rest, ca un reper absolut în marele vacarm inerent al prezentului. De aceea, în vremuri de restriște mondială, națională, familială și personală, avem nevoie mai mult ca oricând să ne sprijinim pe noi înșine și pe cei din jur, solidar, indiferent de vârstă, venit sau statut social.

Diluarea identității naționale aduce dezbinare, iar istoria a demonstrat că întotdeauna când am fost solidari, am reușit sa depășim cele mai grele încercări. De aproape un an, traversăm cea mai gravă criză de sănătate fizică a generației noastre. Unde să regăsim resurse pentru a rămâne sănătoși la minte și la suflet, fără să ne lăsăm copleșiți de frică și de disperare – unde dacă nu în universul valoric al națiunii noastre, univers construit prin educație și cultură, cu aportul mai multor etnii și religii, care au îmbogățit lumina României cu reflexe și semnificații unice și surprinzătoare?

Spațiul sau teritoriul își schimbă semnificația datorită accelerării dramatice a activității umane. Identificarea nu poate avea loc exclusiv pe coordonatele circumstanțelor și bunurilor materiale. Ea este, în esenţă, una ce ţine de bunurile simbolice. Așadar, prin celebrarea Zilei Culturii Naționale ne reamintim toți, în țară dar și în diaspora, ce înseamnă să fim români și ce ne dorim noi pentru ”dulcea Românie”.

O Românie Educată este o Românie care știe cine este, care-și respectă valorile și le promovează eficient, credibil și fără echivoc. Avem încredere că vom reuși să o construim împreună.»

Sorin Mihai Cîmpeanu,

Ministru

Prin prisma importanței reprezentate de corecta informare privind vaccinarea în scopul creșterii siguranței sanitare în școli, universitățile de medicină și farmacie și universitățile care au în structură facultăți de medicină și farmacie își declară disponibilitatea de organizare și participare în webinarii și sesiuni de informare destinate personalului din sistemul național de educație.

Ministerul Educației apreciază disponibilitatea și responsabilitatea învățământului superior medical prin punerea la dispoziție a resurselor de informare în sprijinul comunității întregului sistem de învățământ cu privire la clarificarea întrebărilor legate de beneficiile vaccinării anti-COVID-19 și campania de vaccinare. Prin manifestarea disponibilității și deschiderii facultăților de medicină și farmacie din țară și a Colegiului Medicilor din România de a organiza webinarii și sesiuni de întrebări și răspunsuri privind temele campaniei de vaccinare, personalul din învățământ va beneficia de un plus important în procesul de informare profesionistă și credibilă.

Ministerul Educației consideră prioritară sprijinirea informării privind vaccinarea și a solicitat tuturor școlilor, inspectoratelor școlare și universităților, publicarea pe pagina web proprie a linkului către Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.

De asemenea, mulțumim pentru disponibilitatea manifestată de către universitățile românești cu privire la identificarea unor locații adecvate pentru organizarea de centre de vaccinare.

Astăzi, 11 ianuarie 2021, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a organizat o videoconferință cu inspectorii școlari generali, tema principală fiind identificarea numărului de elevi aflați în situație de risc cu privire la neîncheierea situației școlare pentru semestrul I, precum și măsurile ce se impun în această situație.

La acest moment, conform datelor transmise de către unitățile școlare, prin intermediul inspectoratelor școlare județene/ISMB, se estimează că un număr de cca.65.000 de elevi se află în situație de risc cu privire la neîncheierea mediei pe semestrul I din cauza imposibilității de acces la resursele tehnologice - factor principal, la care se adaugă și alte motive precum neparticiparea la cursuri, situații medicale etc. Trebuie avut în vedere că, în ultimii ani, numărul elevilor care se aflau anual în această situație era de aproximativ 15.000.

Măsurile necesare identificate până în acest moment sunt:

1. Desfășurarea de activități remediale pe parcursul semestrului al II-lea, cu identificarea surselor de finanțare pentru plata cadrelor didactice.

2. Prelungirea perioadei de încheiere a situațiilor școlare neîncheiate în semestrul I, de la patru până la opt săptămâni de la revenirea la cursuri în semestrul al II-lea.

3. Posibilitatea încheierii mediilor cu minimum două note, indiferent de numărul orelor alocate săptămânal fiecărei discipline.

Astăzi, 7 ianuarie, pentru continuarea și completarea consultărilor din cadrul Proiectului „România Educată”, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a avut o serie de 4 întâlniri succesive cu partenerii de dialog social: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, apoi cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, apoi cu Consiliul Național al Elevilor, apoi cu Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR) și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR).

În cadrul reuniunii s-au definit și validat 3 abordări comune (Ministerul Educației - Sindicate - Elevi/Parinți/Studenți), pe următoarele teme de interes general:

1. S-a reiterat dorința de deschidere în format clasic a semestrului al II-lea, pe 8 februarie, sub rezerva evoluției epidemiologice și a evoluției campaniei de vaccinare, înțelegându-se importanța prioritizării stării de sănătate a elevilor și profesorilor prin diminuarea riscurilor, fără a neglija importanța procesului educațional, inclusiv necesitatea imperativă a organizării unor acțiuni remediale. Nu se va exclude niciun scenariu care va rezulta în urma unei analize responsabile realizate în ultima decadă a lunii Ianuarie, de către factorii decizionali îndreptățiți, referitor la modalitatea de derulare a activităților didactice în semestrul II.

2. Susținerea creșterii în valoare absolută a bugetului educației, astfel încât să se poată susține măsurile existente în Programul de Guvernare 2021-2024/Buget Național 2021, în concordanță cu principiile Proiectului „Romania Educată”.

3. Susținerea unei informări corecte și complete asupra necesității și importanței actului de vaccinare, fără a exista obligativitatea vaccinării.

Alături de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și de Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, s-au validat prin consens următoarele:

1. Continuarea și dezvoltarea proiectului strategiei de digitalizare a educației din România – SMART-Edu.

2. Necesitatea inițierii urgente a unor consultări în vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de profesionalizare a managementului unităților de învățământ și a tuturor structurilor din sistemul preuniversitar, în conformitate cu principiile „România Educată”.

3. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale. Sindicatele din învățământul preuniversitar au solicitat ME elaborarea unor seturi de subiecte pentru a veni în sprijinul elevilor care vor susține examenele naționale.

4. Susținerea finanțării instituționale a cercetării din universități și asigurarea resurselor financiare pentru investiții în infrastructura din sistemul de educație.

5. Identificarea resurselor financiare pentru motivarea personalului din învățământ.

6. Îmbunătățirea proiectului planurilor-cadru pentru liceu prin receptivitatea ME în raport cu propunerile care se vor primi în perioada de consultare publică (extinsă de la minim legal de 10 zile la 25 zile).

Alături de Consiliul Național al Elevilor, s-au validat prin consens următoarele:

1. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor din care să rezulte nivelul cunoștințelor asimilate de către elevi. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale.

2. Susținerea suplimentării bugetului dedicat educației în anul 2021, în vederea creșterii cuantumului minim obligatoriu al burselor elevilor (conform HG 1064/2020).

3. Operaționalizarea Legii 226/2020 decontării transportului prin reglementarea tarifelor maximale prin ANRSC (Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare). 

4. Îmbunătățirea proiectului planurilor-cadru pentru liceu prin receptivitatea ME în raport cu propunerile care se vor primi în perioada de consultare publică (extinsă de la minim legal de 10 zile la 25 zile). Se dorește astfel obținerea/aprobarea unor variante finale adecvate din perspectiva educației, dar și a așteptărilor societății și a nevoilor pieței muncii. În mod special CNE a solicitat flexibilizarea/particularizarea cât mai pronunțată posibil, îndeosebi pentru ciclul liceal superior.

5. CNE a solicitat identificarea unui „numitor comun” pentru metodologia de feedback semestrial/evaluarea profesorilor de către elevi.

Alături de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, s-au validat prin consens următoarele:

1. Susținerea prioritară a unei creșteri semnificative a costului standard/elev - componentă destinată cheltuielilor materiale.

2. Consolidarea cadrului legal care să faciliteze dialogul între școală și societatea civilă.

3. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor din care să rezulte nivelul cunoștințelor asimilate de către elevi. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale. Necesitatea inițierii urgente a unor consultări în vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de profesionalizare a managementului unităților de învățământ și a tuturor structurilor din sistemul preuniversitar, în vederea privilegierii competenței și eliminarea politizării sistemului de educație.

Alături de asociațiile studenților (ANOSR, UNSR și USR), s-au validat prin consens următoarele:

1. Susținerea și urgentarea înființării Registrului Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS).

2. Susținerea financiară a accesului studenților la publicații de specialitate necesare pregătirii universitare.

3. Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea investițiilor în infrastructura socială, de educație și cercetare din sistemul de învățământ superior, precum și susținerea finanțării instituționale a cercetării din universități.

4. Dezvoltarea unei platforme unice la nivel național pentru înscrierea și admiterea în facultate.

5. Operaționalizarea și consolidarea accesului studenților la asigurări de sănătate.

În ședința Executivului de astăzi, 6 ianuarie 2021, a fost adoptată ordonanța de urgență pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, prin care se stabilește ca:

„În perioada 11 ianuarie 2021 - 8 februarie 2021, prin excepţie de la prevederile alin. (1), în baza și sub rezerva analizei situaţiei epidemiologice la nivel naţional realizată de Ministerul Sănătății împreună cu Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, și în baza hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin ordin al ministrului educaţiei, se poate dispune suspendarea activităţilor care impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi continuarea activităţilor didactice în sistem on-line”.

Precizăm că dispozițiile prevăzute la art. 38 alin. (1^3) din Legea nr. 55/2020 au avut aplicabilitate până la data de 31 decembrie 2020. 

În condițiile în care pandemia de Covid-19 afectează încă sănătatea populației, se impune adoptarea în regim de urgență a cadrului legal care să asigure desfășurarea procesului de învățământ, astfel încât cadrele didactice și elevii să beneficieze de drepturile constituționale la învățătură și sănătate în condiții de siguranță epidemiologică, demonstrând in același timp dorința Guvernului de trecere a școlii in format clasic în cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021, sub rezerva evoluției epidemiologice.

Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, lansează în dezbatere publică proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, care vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021 - 2022.

Acestea au fost elaborate în cadrul grupurilor de lucru constituite prin ordinul de ministru 3.261/14.02.2020, cu modificările și completările ulterioare. Din aceste grupuri de lucru au făcut parte specialiști din cadrul ministerului și din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare, cercetători ai Institutului de Științe ale Educației și cadre didactice de prestigiu din învățământul preuniversitar.

În cazul proiectelor planurilor-cadru pentru filiera tehnologică și învățământ profesional au fost cooptați specialiști din Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Autoritatea Națională pentru Calificări, dar și ai unor entități reprezentative pentru mediul privat și asociativ.

Comisia de validare a proiectelor planurilor-cadru a avut în componență reprezentanți ai tuturor partenerilor sociali: federațiile sindicale, federațiile/asociațiile de părinți, mediul universitar, Academia Română, Consiliul Național al Elevilor, ARACIP, organizații nonguvernamentale și alți parteneri cu experiență în domeniu (exemple: Banca Mondială, UNICEF).

Desfășurarea anului școlar 2020-2021 în condiții de pandemie a îngreunat procesul de pregătire a lansării în dezbatere publică a planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, din cauza provocărilor și restricțiilor specifice acestei perioade. Se impune însă urgentarea lansării în consultare publică pentru a nu creste încă și mai mult riscul inexistenței manualelor de clasa a IX-a la începutul anului școlar 2021 - 2022.

Fiind conștienți de importanța acestui demers, așteptăm propuneri de îmbunătățire din partea tuturor factorilor interesați, la adresa de e-mail planuri_cadru@rocnee.eu, până la data 31.01.2021.

Ne dorim ca, în urma acestor propuneri de îmbunătățire, planurile-cadru să fie un fundament pentru materializarea profilului absolventului, reflectând astfel nevoile societății, dar și cele mai bune practici documentate științific privind procesul de proiectare curriculară. Ne așteptăm ca forma finală a acestor planuri-cadru să reflecte principiile agreate prin cel mai amplu proces de consultare publică în cadrul proiectului România Educată.

În urma discuţiilor cu majoritatea celor implicaţi în procesul de educaţie, precum şi a discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, cu factori de decizie din cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi cu cei implicați în campania de vaccinare, prioritizând starea de sănătate a elevilor și a personalului din sistemul de învățământ, Ministerul Educației își dorește redeschiderea cât mai grabnică a școlilor, în urma unei analize responsabile a rezultatelor care vor fi obținute cu privire la:

- Evoluția epidemiologică - potrivit situațiilor cu privire la rata de infectare în urma vacanței de iarnă/rezultate relevante colectate la mijlocul lunii ianuarie a.c.;

- Raportările numerice solicitate inspectoratelor şcolare pentru fiecare unitate de învățământ, cu privire la personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic ce are DISPONIBILITATE de vaccinare - situație solicitată tuturor unităților și instituțiilor de învățământ cu termen 15 ianuarie, orele 16.00.

În același timp, se vor avea în vedere și măsurile adoptate de alte state care se confruntă cu o situaţie epidemiologică asemănătoare, precum şi raportările din sistemul de educaţie cu privire la numărul elevilor aflaţi în situaţii de risc din cauza dificultăţilor înregistrate pe parcursul procesului de învăţare-predare online (termenul de raportare pentru această situație este 11 ianuarie a.c.).

Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic, însă ne vom putea pronunța responsabil și fundamentat doar după jumătatea lunii ianuarie, respectiv în ultima decadă a lunii.

Va fi luat în considerare orice scenariu ce va rezulta în urma analizei. Nu excludem niciun scenariu, fie că vorbim de prioritate pentru cei mici sau pentru cei care susţin examenele naţionale, fie că vorbim de prioritate a zonelor cu o rată de infectare mai redusă, așa cum solicită Consiliul Național al Elevilor.

Am planificat în această săptămână consultări cu reprezentanții elevilor, studenților, părinților și cadrelor didactice pentru a analiza tot spectrul măsurilor ce se impun atât în vederea redeschiderii școlilor, cât și în vederea compensării pierderilor suferite de sistemul de educație pe parcursul crizei sanitare. În cursul săptămânii viitoare am planificat, de asemenea, consultări cu factorii de decizie din domeniul sănătății.

I. În perspectiva încheierii semestrului I, Ministerul Educației dispune către toate unitățile de învățământ, prin intermediul inspectoratelor școlare, următoarele:

1. Reactualizarea datelor privind dotarea cu echipamente și conectarea la internet a elevilor, ca urmare a programelor derulate de către Ministerul Educației și Cercetării prin HG 370/2020 - programul „Școala de acasă”, HG 756/2020, OUG 144/2020, precum și prin intervenții realizate la nivel local.

2. Reactualizarea datelor privind accesul cadrelor didactice la tehnologie și internet, în vederea desfășurării în cele mai bune condiții posibile a activităților de predare/evaluare.

3. Modul de acoperire cu personal calificat și procentul de acoperire cu personal necalificat a catedrelor/normelor didactice eliberate prin pensionare în timpul anului școlar 2020-2021.

II. După finalizarea acestui proces, unitățile școlare vor identifica și raporta, până la 11 ianuarie 2021, numărul elevilor aflati în situație de risc cu privire la încheierea mediilor pe semestrul I, în vederea stabilirii planului de intervenție personalizata pentru evitarea abandonului școlar cauzat de dificultățile derulării procesului de învățământ în sistem online.

III. În vederea informării corecte a personalului din învățământ cu privire la campania națională de vaccinare, precum și în sprijinul încurajării vaccinării, Ministerul Educației va solicita tuturor școlilor, inspectoratelor școlare și universităților publicarea pe pagina web proprie a linkului către Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, Informațiile puse astfel la dispoziție vor constitui o contribuție la educația pentru sănătate a elevilor și studenților.

Sorin Mihai Cîmpeanu,

ministrul Educației

Referitor la informația vehiculată recent în spațiul public de către profesorul Florinel Agafiţei, conform căreia disciplinele Istorie și Geografie s-ar desființa și ar fi comasate sub denumirea de Studii sociale, Ministerul Educației și Cercetării face o serie de precizări:

Disciplina „Studii sociale” este predată la clasele a XII-a din cadrul Filierei teoretice, profilul umanist, specializarea Științe Sociale, precum și la clasele a XII-a din cadrul Filierei vocaționale, profilul militar (M.A.I.), specializarea Științe Sociale, conform programei aprobate prin ordinul de ministru nr. 5.959/22.12.2006.

Disciplina „Studii sociale” intră în categoria disciplinelor Socio-Umane în învățământul preuniversitar, alături de Gândire critică și Drepturile copilului, Educație interculturală, Educație pentru cetățenie democratică, Logică și argumentare, Filosofie, Sociologie, Psihologie și este predată de absolvenți cu diplomă ai învățământului superior de lungă durată sau absolvenți cu diploma ai ciclului I și II de studii universitare în domeniile Filosofie, Sociologie, Asistență Socială, Psihologie, Pedagogie, Științe ale Educației, Științe Politice, Științe ale Comunicării, Drept, Științe Administrative, Relații Internaționale și Studii Europene etc. În Metodologia de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, referiri cu privire la predarea disciplinei „Studii sociale” apar începând cu anul 2007 (metodologia este aprobată prin ordinul de ministru nr. 2573/09.11.2007).

Specializările absolvenților care dau dreptul de a preda cu statut de cadru didactic calificat disciplinele din învățământul preuniversitar sunt prevăzute în Centralizatorul privind disciplinele din învățământul preuniversitar, domeniile și specializările absolvenților învățământului liceal pedagogic, postliceal și superior, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ, care se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.

Disciplinele care se predau în învățământul preuniversitar sunt stabilite în planurile-cadru de învățământ și se aprobă prin ordin al ministrului. În planurile-cadru de învățământ în vigoare se regăsesc în continuare distinct atât disciplinele Socio-Umane, care includ și disciplina „Studii sociale”, precum și disciplinele „Istorie” și „Geografie”.

Precizăm că Metodologia de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar cuprinde proceduri privind constituirea posturilor didactice/catedrelor și încadrarea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în conformitate cu planurile-cadru de învățământ în vigoare, pe baza prevederilor legale privind constituirea formațiunilor de studiu și a proiectelor planurilor de școlarizare propuse de unitățile de învățământ, aprobate de inspectoratele școlare.

Metodologia de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar nu conține prevederi referitoare la disciplinele predate în învățământul preuniversitar.

În concluzie, disciplinele Istorie și Geografie nu se desființează sau comasează sub denumirea de Studii sociale, aceasta fiind o disciplină distinctă.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat astăzi, 18 decembrie, în consultare publică, Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027- SMART-Edu, într-un timp record: 54 de zile de la data lansării procesului de consultare publică pe tema elaborării (26 octombrie 2020).

► [Evenimentul poate fi urmărit aici.]

La finalizarea strategiei SMART-Edu au contribuit peste 1.200 de persoane, 72 de experți, 24 de organizații din societatea civilă și 18 companii cu relevanță în domeniul digitalizării. De asemenea, au fost organizate opt dezbateri în cadrul grupurilor de lucru, pe domeniile de consultare identificate, fiind primite 574 de propuneri în perioada de consultare online.

Pilonii pe care este construită această strategie sunt:

• Competențe digitale relevante pentru transformarea digitală
• Ecosistem digital de educație și formare de înaltă performanță.

Țintele pe care strategia le propune sunt următoarele:

- 90% din populația României să fie alfabetizată digital;

- formarea a 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani pentru meserii emergente, în vederea inserției cu succes pe piața muncii;

- dotarea tuturor unităților de învățământ din România cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Ministrul Monica Cristina Anisie a subliniat importanța elaborării acestui document care trebuie să devină un proiect de țară.

„Dacă până acum nu a existat o Strategie de Digitalizare a Educației în România, acum există și vă invităm să ne fiți în continuare alături în acest demers. Așadar, Ministerul Educației și Cercetării supune atenției dumneavoastră Strategia de Digitalizare, pe care astăzi o lansăm spre consultare publică, pentru ca toți cei care au răspuns apelului nostru să-și recunoască propria contribuție, să transmită completările pe care le consideră necesare, pentru a fi siguri că nu s-a omis nimic important”, a declarat ministrul educației și cercetării, Monica Cristina Anisie. 

„Am coordonat un proces atipic, în sensul în care acesta a fost încă din primul moment deschis către întreaga societate și în mod deosebit către profesioniști, iar ritmul a fost unul impus de nevoia de recuperare urgentă a decalajului. A fost o activitate susținută în toată această perioadă, poate cel mai accelerat proces de consultare pentru un domeniu atât de vast, însă nevoia acută și oportunitatea contextului în care ne aflăm ne-au motivat să depășim rigorile pe care un astfel de proces le implică. Conceptul în jurul căruia lucrăm este SMART, ceea ce presupune că, cel puțin de data aceasta, trebuie să gândim creativ, out of the box. Le sunt recunoscător tuturor celor care și-au dedicat timp și energie demersului nostru comun. În mod deosebit doresc să le mulțumesc celor opt coordonatori care au acceptat să lucreze în echipa ministerului și să contribuie cu expertiza pe care o au în domeniile pe care le-au coordonat, dar și în elaborarea de politici publice”, a declarat Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Cei opt coordonatori ai grupurilor de lucru sunt persoane cu expertiză în domeniile pe care le-au coordonat, dar și în elaborarea de politici:

• Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România - Competențe digitale pentru elevi și studenți
• Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București - Curriculum școlar pentru meserii emergente
• Andreea Paul, președinte INACO - Infrastructură și resurse tehnologice digitale
• Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation - Conectivitate
• Alexandra Tămaș, Public Affairs Manager ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT) - Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT
• Daniela Vișoianu, președinte Federația „Coaliția pentru Educație" - Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digital
• Răzvan Orășanu, președinte Asociația „Ține de noi” - Resurse educaționale deschise
• Cristian Ducu, expert în politici publice pe educație în cadrul centrului SYENE - Educația digitală pe întreg parcursul vieții.

Strategia de digitalizare a educației din România 2021-2027 - SMART-Edu este disponibilă spre consultare până în data de 15 februarie 2021 pe ► edu.ro și pe ► site-ul dedicat. 

Începând de luni, 21 decembrie 2020, va fi publicat și un instrument de colectare a observațiilor pe smart.edu.ro.

Sub genericul #EducațiaContinuă, Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române organizează o serie de întâlniri online dedicate prezentării noii programe de examen pentru disciplina Limba și literatura română și a modalității de aplicare a acesteia, în perspectiva examenului ce va fi susținut, în anul 2021, de elevii clasei a VIII-a. Noua programă a fost aprobată prin ordinul de ministru nr. 3.472/10.03.2020.

Prima întâlnire din această serie va avea loc miercuri, 16 decembrie 2020, ora 15:00. În cadrul acesteia, vor fi prezentate noutățile programei de examen de Limba și literatura română. De asemenea, complementar acestor sesiuni, vor fi organizate în următoarea perioadă și întâlniri online cu specialiștii din Ministerul Educației și Cercetării, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație și din Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Aceștia vor răspunde întrebărilor privind competența lingvistică și conținuturile ce vizează elementele de construcție a comunicării (de limbă și comunicare).

Sesiunile online vor avea durata de aproximativ o oră și vor fi transmise live, de la ora 15:00, pe canalul de YouTube și pe pagina de Facebook ale Ministerului Educației și Cercetării.

Ulterior, și programa de examen pentru disciplina Matematică va face obiectul aceluiași tip de abordare și prezentare. Obiectivul urmărit de minister și partenerii săi în acest demers este acela de pregătire a cadrelor didactice și a elevilor pentru Evaluarea Națională, examen pe care absolvenții clasei a VIII-a îl vor susține în anul 2021.

Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Start în carieră prin master didactic”.

Proiectul „Start în carieră prin master didactic” oferă celor 400 de masteranzi din cele opt universități care organizează, pentru prima dată, programe-pilot de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență, o bursă lunară de studiu, în valoare de 2.350 lei, pe întreaga perioadă de desfășurare a programului, laptopuri și laboratoare media dotate cu tehnologie de ultimă generație (realitate virtuală, realitate augmentată).

În vederea desfășurării unor viitoare activități didactice de calitate, masteranzii își vor dezvolta, prin intermediul acestui proiect, abilități și competențe practice și vor participa, alături de cadrele didactice universitare, la schimburi de experiență cu universități de prestigiu din Europa. Mai mult decât atât, vor fi consolidate competențele a 80 de cadre didactice universitare în ceea ce privește conținutul educațional inovator și resursele de învățare moderne și flexibile.

De asemenea, acest proiect are ca obiective îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar, diversificarea ofertelor educaționale și îmbunătățirea nivelului de competențe ale personalului didactic din învățământul terțiar universitar, încadrându-se atât în obiectivele strategice ale Ministerului Educației și Cercetării, venind în întâmpinarea necesității aplicării legislației naționale, cât și în recomandările documentelor de analiză europene.

Proiectul „Start în carieră prin master didactic”, în valoare de 76.836.961,72 de lei, este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6 - Educație și competențe, Prioritatea de investiții-10.II., Obiective Specifice 6.7, 6.9, 6.10, Program-pilot pentru Sprijinirea Formării Inițiale a Cadrelor Didactice pentru Învățământul Preuniversitar.

Cele opt instituții de învățământ superior care organizează programe de master didactic, pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, în anul universitar 2020-2021 sunt:

• Universitatea Politehnica din București;
• Universitatea din București;
• Academia de Studii Economice din București;
• Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca;
• Universitatea „Ovidius” din Constanța;
• Universitatea din Craiova;
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
• Universitatea de Vest din Timișoara.

În conformitate cu prevederile ordinului nr. 6.122/7.12.2020, semnat de ministrul Monica Cristina Anisie, activitățile didactice care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal se suspendă pentru perioada 9 decembrie - 23 decembrie 2020.

Ordinul de ministru are la bază Hotărârea Consiliului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nr. 57/2020. În această perioadă (9 decembrie - 23 decembrie 2020), activitățile didactice se vor organiza, în continuare, în mediul on-line, conform Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobată prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.545/2020.

În cazul în care activitățile nu se pot desfășura în mediul online, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie informațională și internet.

Conform structurii anului școlar 2020-2021, în intervalul 23 decembrie 2020 - 10 ianuarie 2021 este programată vacanța de iarnă.

Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 4 decembrie, Acordul de principiu privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, pentru susținerea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”.

Obiectivele majore ale proiectului sunt: modernizarea infrastructurii școlare din România, asigurarea standardelor minime privind instalațiile sanitare, canalizarea, accesul universal, încălzirea, ventilația și eficiența energetică. Astfel, se vor  crea condiții adecvate pentru protecția elevilor și a profesorilor în caz de cutremure, incendii, furtuni sau inundații.

Totodată, se vor realiza investiții integrate în infrastructura școlară, în săli de clasă inteligente, se va  oferi sprijin pentru investiții viitoare în infrastructura școlilor durabile și moderne, respectiv a managementului proiectului privind componenta de răspuns la situații de urgență de natură contingentă.

Proiectul va fi implementat într-o perioadă de circa cinci ani și va cuprinde aproximativ 70 de școli selectate pentru reabilitarea cu prioritate, atât din zona urbană, cât și din cea rurală. Școlile ce urmează a fi selectate se află în aria cu cel mai mare risc seismic din România (București și județul Ilfov – zona 4, pentru care nu se pot accesa fonduri europene nerambursabile), precum și în județele Buzău, Vrancea, Prahova, Argeș, Brăila, Galați, Iași.

În selecția școlilor vor fi luate în considerare o serie de criterii, precum: nivelul de rezistență în cazul producerii unor eventuale dezastre (cutremure, inundații etc.), fluctuația demografică, procentul elevilor aparținând comunităților minoritare și/sau defavorizate, nivelul de trai al comunității respective etc.

Ministerul Educației și Cercetării va derula proiectul prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRȘU), care dispune de personalul calificat și de experiența necesară pentru implementarea proiectelor finanțate de instituții financiare internaționale (BIRD, BDCE etc.).

În toată perioada de implementare a proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”, Ministerul Educației și Cercetării va urmări respectarea cadrului general privind elaborarea programării bugetare anuale și va întreprinde toate măsurile necesare pentru cuprinderea în bugetele anuale a sumelor necesare implementării acestui proiect.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice va întreprinde demersurile corespunzătoare pentru solicitarea acestui împrumut din partea BIRD, precum și pentru parcurgerea celorlalte etape pentru contractarea împrumutului, respectiv pentru negocierea, semnarea și aprobarea acordului de împrumut, conform legislației în vigoare, în corelare cu desfășurarea procesului de aprobare la nivelul finanțatorului.

Tot în ședința de astăzi, 4 decembrie 2020, Executivul a aprobat Hotărârea prin care bugetul proiectului „Reforma educației timpurii în România (PRET)” se suplimentează cu suma de 24,08 milioane de euro. Acest proiect, implementat de către Ministerul Educației și Cercetării prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare, presupune construirea și dotarea cu mobilier a 400 de grădinițe. Dintre acestea, pentru 235 de grădinițe lucrările au fost finalizate, 135 se află în execuție, iar restul de 32 de grădinițe sunt în diferite faze ale procedurilor de achiziție. Proiectul este cofinanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Guvernul României.

Principalul obiectiv al proiectului „Reforma educației timpurii în România” este îmbunătățirea infrastructurii educației timpurii, cu scopul de a reduce dezechilibrele de calitate între zonele sărace și zonele urbane, prin construirea de grădinițe noi, dezvoltarea profesională și pregătirea personalului, respectiv asigurarea materialelor educaționale și a infrastructurii-suport.

În ședința Executivului de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost aprobată hotărârea prin care se stabilește, în premieră, cuantumul minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social, ce pot fi acordate elevilor din învățământul preuniversitar de stat cu frecvență, în anul școlar 2020 - 2021.

Valoarea minimă a cuantumului fiecărui tip de bursă este de 100 de lei, iar complementar acestui plafon, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot stabili un cuantum mai mare, în funcție de posibilitățile financiare ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile legii, bursele se alocă din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat, cu această destinație.

Reglementarea unui prag minim al burselor este o măsură așteptată de multă vreme și contribuie la asigurarea echității în educație, asemenea altor acțiuni întreprinse de către Guvernul României: triplarea numărului de unități de învățământ preuniversitar de stat din cadrul Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi - ,,Masa caldă”, acordarea de tichete sociale pentru elevii din medii defavorizate, în valoare de 500 de lei/an școlar, pentru sprijin educațional și decontarea transportului elevilor.

Ministerul Educației și Cercetării lansează astăzi, 4 decembrie, seria dezbaterilor publice pe cele 8 domenii de acțiune incluse în Strategia de digitalizare a educației din România - SMART-Edu. 

În luna octombrie, Ministerul Educației și Cercetării a demarat procesul de consultare publică privind Strategia de digitalizare a educației și a propus un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesați, pornind de la următoarele priorități: conectivitate, comunitate, ecosistem educațional digital, accesibilitate, inovare și sustenabilitate.

„Sistemul educațional trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologică, iar pentru acest lucru, dezvoltarea competențelor digitale este esențială. O problemă de importanță majoră din sfera competențelor digitale, asupra căreia trebuie intervenit urgent, o reprezintă insuficienta corelare între educația actuală și piața muncii. Transformarea digitală a întregului proces educațional este principalul vector de apropiere a învățământului de cerințele în continuă schimbare de pe piața muncii pentru meseriile viitorului”, a declarat Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Direcțiile de acțiune propuse în Strategia privind digitalizarea educației din România vizează următoarele componente:

• Dezvoltarea de competențe digitale la toate nivelurile de învățământ cross-curricular, prin discipline de specialitate, prin activități formale și non-formale;
• Susținerea formării digitale inițiale și continue a cadrelor didactice;
• Îmbunătățirea infrastructurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate (conectare la internet, creare de rețele interne, dotare cu echipamente, asigurare suport tehnic);
• Stimularea unităților și instituțiilor de învățământ pentru oferte educaționale cu specializări și calificări digitale adecvate meseriilor viitorului;
• Realizarea de instrumente educaționale digitale, încurajarea inovării pentru adaptarea unor soluții educaționale creative, interactive, centrate pe elevi;
• Crearea de Resurse Educaționale Deschise atractive;
• Dezvoltarea și multiplicarea parteneriatelor public-private prin participarea la rețele digitale, inclusiv cu organisme europene și internaționale;
• Schimb de bune practici pe platforme educaționale locale, naționale de e-learning, respectiv pe platforme internaționale, de tip SELFIE etc.;
• Încurajarea și promovarea inițiativelor privind siguranța online, protecția datelor, igiena cibernetică, etica IT;
• Dezvoltarea cadrului de previziune strategică pentru economia verde și adaptarea la meseriile viitorului.

Dezbaterile centrate pe cele opt domenii, care încep de astăzi, 4 decembrie 2020, vor putea fi urmărite pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării, conform următorului calendar:

• 4 decembrie, ora 18:00: Resurse educaționale deschise, coordonator: Răzvan Orășanu;
• 7 decembrie, ora 18:00: Infrastructură și resurse tehnologice digitale, coordonator: Andreea Paul;
• 8 decembrie, ora 18:00: Conectivitate, coordonator: Raluca Negulescu Balaci;
• 9 decembrie, ora 18:00 Educația digitală pe întreg parcursul vieții, coordonator: Cristian Ducu;
• 10 decembrie, ora 18:00 Competențe digitale pentru elevi și studenți, coordonator: Mihaela Nabăr;
• 11 decembrie, ora 18:00: Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală, coordonator: Daniela Vișoianu;
• 14 decembrie, ora 18:00: Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT, coordonator: Alexandra Tămaș;
• 15 decembrie, ora 18:00: Curriculum școlar pentru meserii emergente, coordonator: Madlen Șerban.

La jumătatea lunii decembrie, draftul documentului strategic ce va rezulta în urma celor 8 evenimente, va fi pus în dezbatere publică.

Ministerul Educației și Cercetării și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) anunță parteneriatul prin care elevii de liceu din România vor dobândi competențe media, indispensabile într-un context în care interacțiunea cu informația, și, implicit, cu dezinformarea, a devenit parte dominantă a vieții de zi cu zi și a procesului de învățare.

Un prim pas al acestei colaborări îl reprezintă introducerea programului „Predau educație media - Laboratorul de educație și cultură media”, dezvoltat de CJI, în proiectul de testare a unor noi competențe, conținuturi și metode de învățare, în cadrul unităților de învățământ liceal cu statut de școală-pilot, proiect ce  va deveni operațional din anul 2021.

Concret, protocolul presupune:

• implementarea unui modul de învățare extracurricular în domeniul educației media pentru copii și tineri;
• minimum 480 de cadre didactice de Limba și literatura română, care predau la nivel liceal, vor fi formate și certificate printr-un program conceput în acest scop;
• instruirea în domeniul media a inspectorilor școlari pentru Limba și literatura română prin organizarea a trei sesiuni/ateliere regionale de profil;
• operaționalizarea unei platforme de educație media pentru profesori și elevi, care să includă instrumente de formare, asistență, monitorizare/raportare și evaluare în sistem online;
• un ghid privind drepturile copilului, ca parte integrantă a drepturilor omului, în contextul educației media.

 „Școala este locul în care se pun bazele noii generații de cetățeni, iar educatorii sunt primii care dau formă viitorului. Un viitor din ce în ce mai conectat și în care elevii au nevoie de competențe noi, care să îi ajute să fie cetățeni informați și responsabili. Sunt convinsă că profesionalismul experților din Ministerul Educației, implicarea profesorilor și experiența CJI vor contribui la îndeplinirea obiectivelor acestui program”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

„La fel cum elementele de educație rutieră erau inserate în ore, când copiii mergeau la școală, așa sunt acum vitale conceptele de educație media, care să îi ajute pe elevi să fie în siguranță în fața asaltului de informații falsificate, cu potențial dăunător. În ultimii patru ani, CJI a dezvoltat și testat la scară mică un model sustenabil de intervenție pentru construirea competențelor media pentru elevii de liceu, atât prin formarea și sprijinirea profesorilor de limba și literatura română pentru a include elemente de educație media în activitatea curentă la clasă, cât și prin activitățile de formare pentru liceeni, realizate de experții CJI”, a declarat Cristina Lupu, directorul executiv al CJI.

Prin programul „Predau educație media - Laboratorul de educație și cultură media”, elevii dobândesc abilități de gândire critică, în virtutea cărora vor putea să distingă faptele de opinii, să deconstruiască mesajele media și să interacționeze într-un mod responsabil cu rețelele sociale. Programul se înscrie în aria generală Media and Information Literacy (MIL), așa cum este descrisă de UNESCO, și în prioritățile Comisiei Europene, așa cum sunt ele formulate în DIRECTIVA (UE) 2018/1808 - Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.