Edu.ro

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, astăzi, 29 martie, a avut loc comunicarea rezultatelor obținute de elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale (an școlar 2022 - 2023).

Datele centralizate de Ministerul Educației pe baza rapoartelor furnizate de inspectoratele școlare județene relevă următoarea situație (procent de introducere a notelor în aplicație - 99,9%) pe probe și tranșe de note:

I. Limba și literatura română - note mai mari sau egale cu 5: 75,3% (70,53% în 2022)

• Distribuția notelor pe tranșe (exprimată în procente) este următoarea:

  • 1 - 4,99: 24,7%

  • 5 - 5,99: 14%

  • 6 - 6,99: 15,2%

  • 7 - 7,99: 17,2%

  • 8 - 8,99: 17,3%

  • 9 - 9,99: 11,4%

  • 251 de elevi (0,2%) au obținut nota 10.

II. Matematică: note mai mari sau egale cu 5: 59,2% (60,58% în 2022)

• Distribuția notelor pe tranșe (exprimată în procente) este următoarea:

  • 1 - 4,99: 40,8%

  • 5 - 5,99: 18,5%

  • 6 - 6,99: 13,8%

  • 7 - 7,99: 10,4%

  • 8 - 8,99: 9,2%

  • 9 - 9,99: 6,5%

  • 1.385 de elevi (0,8%) au obținut nota 10.

III. Limba și literatura maternă - note mai mari sau egale cu 5: 81,7% (82,45% în 2022)

• Distribuția notelor pe tranșe (exprimată în procente) este următoarea:

  • 1 - 4.99: 18,3%

  • 5 - 5,99: 12,7%

  • 6 - 6,99: 18%

  • 7 - 7,99: 20,9%

  • 8 - 8,99: 20,6%

  • 9 - 9,99: 9,3%

  • 17 elevi (0,2%) au obținut nota 10.

Notele obținute nu se trec în catalog. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, aceste note pot fi trecute în catalog.

De asemenea, în mod obligatoriu, aceste rezultate vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Reamintim că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimaziale/liceale.

Ultima probă scrisă prevăzută în calendarul simulării Evaluării Naționale a absolvenților de clasa a VIII-a (EN VIII) - an școlar 2022 - 2023, organizată la nivel național de Ministerul Educaţiei, s-a desfășurat astăzi, 22 martie, la Limba şi literatura maternă.

Potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 13:00), au fost prezenți 10.056 de elevi din cei peste 10.900 de elevi (aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă), înscriși în clasa a VIII-a la începutul acestui an școlar. Nu s-au înregistrat situații care să ducă la eliminarea vreunui candidat de la această probă.

Rezultatele vor fi comunicate în data de 29 martie 2023 și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Notele obținute nu se trec în catalog. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, aceste note pot fi trecute în catalog.

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, în perioada 27 - 30 martie 2023 va avea loc simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat (detalii mai jos).

Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2023 se organizează la următoarele disciplinele: limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie.

Subiectele sunt elaborate pe baza conținuturilor şi a competențelor asociate acestora, conform programelor aprobate de Ministerul Educației. Subiectele și baremele se afișează în fiecare zi cu probă de examen, la ora 15:00, aici.

Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimaziale/liceale.

Alte informații utile sunt publicate în ghidul disponibil aici.

Simularea evaluărilor programate la finalul ciclurilor gimnazial și liceal în anul școlar 2022 - 2023, organizată la nivel național de Ministerul Educaţiei, a început astăzi, 20 martie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naționale a absolvenților de clasa a VIII-a (EN VIII).

Potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 13:00), au fost prezenți 164.009 elevi din cei peste 177.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar curent. În urma unor tentative de fraudă au fost eliminați 4 elevi.

Simularea EN VIII continuă marți, 21 martie, cu proba scrisă la Matematică, și se încheie miercuri, 22 martie, cu proba scrisă la  Limba și literatura maternă.

Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor şi a competenţelor asociate acestora, conform programelor aprobate de Ministerul Educației.

Subiectele și baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15:00, aici.

Rezultatele vor fi comunicate în data de 29 martie 2023 și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Notele obținute nu se trec în catalog. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, acestea pot fi trecute în catalog.

Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimaziale/liceale.

Alte informații utile sunt publicate în ghidul disponibil aici.

Ministerul Educației, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, organizează concurs în vederea acordării burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat și de doctorat, pentru stagii postdoctorale și de cercetare, oferite în baza Hotărârii Guvernului nr. 118/2023.

Se acordă burse cu următoarea durată:

• 340 de luni pentru stagii de studii universitare de masterat și de doctorat;

• 200 de luni pentru stagii postdoctorale și de cercetare.

Concursul național pentru acordarea acestor burse se desfășoară conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului național de acordare a burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat și de doctorat, pentru stagii postdoctorale și de cercetare, aprobat prin ordinul nr. 3.790/2023.

Condițiil de înscriere și de participare la concurs

La concursul național participă cetățenii români, cu domiciliul stabil în România, din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular acreditate, din Academia Română și din institutele de cercetare din subordinea sau din structura acestora, care se încadrează în una din următoarele categorii:

- studenți în ultimul an la studii universitare de licență;

- studenți la studii universitare de masterat;

- studenți - doctoranzi;

- cadre didactice titulare din instituțiile de învățământ superior de stat și particular acreditate;

- cercetători.

Înscrierea la concursul național se face prin depunerea unui dosar de candidatură la Registratura Agenției de Credite și Burse de Studii/prin transmiterea acestuia prin poștă/prin curier/online la adresa dosare.candidatura@roburse.ro, până la termenul-limită anunțat: 2 mai 2023.

Informații despre calendarul de desfășurare a concursului, precum și despre dosarul de înscriere sunt disponibile ► aici. 

Ministerul Educației, în colaborare cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, organizează la București, în perioada 15-17 martie 2023, reuniunea Biroului Conferinței miniștrilor educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze (CONFEMEN).

Reuniunea Biroului CONFEMEN din acest an are ca tematică Rolul profesorilor în educația pentru dezvoltare durabilă: provocări în spațiul francofon, politici și strategii propuse, proiecte dezvoltate. Tema aleasă reliefează preocupările tot mai profunde cu privire la importanța realizării unei dezvoltări sustenabile, concomitent cu evidențierea rolului central pe care educația îl are în îndeplinirea acestui deziderat.

Evenimentul reunește miniștri ai educației și experți din ministerele de resort din 12 țări, inclusiv România, guverne membre ale CONFEMEN, reprezentanți ai Secretariatului Tehnic Permanent al CONFEMEN conduși de secretarul general al organizației, precum și reprezentanți ai unor organizații internaționale cu rol important în domeniul educației, între care UNESCO, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și Agenția Universitară a Francofoniei.

În acest context, Administrația Prezidențială a găzduit astăzi, 16 martie, conferința Francofonia viitorului: educația și dezvoltarea durabilă, dedicată celebrării a 30 de ani de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei.

Schimbul de informații și discuțiile desfășurate la Palatul Cotroceni au fost precedate, în prima parte a zilei, de prezentarea concluziilor reuniunii de ordin tehnic a Comisiei Administrative și Financiare a CONFEMEN (desfășurată în data de 15 martie 2023) și adoptarea, de către șefii de delegații, a unor linii directoare care să susțină dezvoltarea interconexiunilor și a sprijinului reciproc între țările membre ale CONFEMEN.

CONFEMEN este cea mai veche organizație francofonă, fiind înființată în anul 1960. În prezent, grupează 44 de țări membre și constituie cadrul de concertare și de cooperare strategică între miniștrii și experții din sectorul educației din statele și guvernele membre, în vederea asigurării unei educații incluzive și de calitate pentru toți, în cadrul Francofoniei. Prin activitatea sa, urmărește să asigure cooperarea între țările membre şi integrarea sistemelor educative în procesele de dezvoltare.

România a aderat la CONFEMEN în anul 1997 și fost aleasă membră în Biroul CONFEMEN în anul 2002, aflându-se, în prezent, la al 10-lea mandat consecutiv.

Ministrul Educației al României, Ligia Deca și Ministrul Educației Naționale și Tineretului al Republicii Franceze, Pap Ndiaye, s-au întâlnit, astăzi, 16 martie, la București, cu ocazia ședinței Biroului intersesiunii CONFEMEN și a marcării a 30 de ani de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei.

Referindu-se la Parteneriatul Strategic semnat în 2008 între Franța și România și reînnoit în 2020, care constituie cadrul relațiilor dintre cele două țări, parteneri în cadrul Uniunii Europene, miniștrii și-au exprimat hotărârea de a încuraja dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul educației, axă prioritară care face obiectul unor schimburi reciproce bogate din punct de vedere istoric, susținute de un atașament comun față de Francofonie, adevărat catalizator al unei puternice legături culturale și al unei afinități lingvistice.

În continuarea forumului educațional franco-român desfășurat la București în mai 2022, miniștrii și-au exprimat dorința de a urmări, de a încuraja și de a dezvolta cooperarea la toate nivelurile și în toate sectoarele, în special în următoarele domenii: plurilingvism, mobilitate, educație și formare profesională, teme educaționale actuale de interes comun. În acest context, miniștrii și-au exprimat interesul și pentru consolidarea schimbului de bune practici în domeniul asigurării calității în educație, inclusiv în domeniul inspecției școlare. 

În perspectiva dezvoltării plurilingvismului ca abilitate fundamentală pentru elevii celor două țări, s-a agreat consolidarea cooperării în domeniul metodelor de predare și de evaluare a competențelor în limbi străine și promovarea certificărilor care se pot obține în concordanță cu standardele stabilite de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi.

Există o dorință comună de consolidare și de extindere a rețelei de unități cu secție bilingvă francofonă în România, inclusiv prin utilizarea programului de asistenți de limba franceză (ALF) ale căror obiective vor fi stabilite de comun acord de către părțile implicate. A fost manifestată, de asemenea, dorința de susținere a formării profesorilor de limbi străine și discipline non-lingvistice, pentru a încuraja parteneriatele între structurile de formare inițială și continuă, atât în Franța cât și în România.

Miniștrii și-au reafirmat angajamentul de a sprijini promovarea limbii și a culturii țării partenere, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a Parteneriatului strategic reînnoit în 2020.

De asemenea, miniștrii și-au exprimat dorința de a încuraja mobilitatea elevilor, a profesorilor, a formatorilor, a formatorilor de formatori și, în general, a personalului implicat în actul educațional. În acest scop, se dorește o mai bună valorificare  a programului de mobilitate bilaterală Vacaresco și a programului european Erasmus+.

A fost subliniată, de asemenea, importanța promovării și a dezvoltării învățământului profesional de calitate, în ceea ce privește  ocuparea forței de muncă, în special prin promovarea cooperării dintre cele două țări pentru crearea de campusuri de meserii în parteneriat. Vor fi încurajate misiunile de expertiză și de mobilitate a grupurilor școlare în cauză. Expertul Tehnic Internațional (ETI), plasat în cadrul ministerului Educației din România, colaborează cu experții români pentru implementarea acțiunilor comune în acest domeniu.

Miniștrii au convenit asupra necesității de a promova schimbul reciproc de expertiză, de resurse educaționale și de bune practici, de a organiza la fața locului sau a distanță cursuri de formare, seminarii, conferințe și stagii, precum și de a dezvolta schimburi reciproce în jurul temelor de interes comun, în special în zona educației incluzive, a luptei împotriva abandonului școlar, a dezvoltării durabile, a egalității de gen, dar și în jurul unor teme precum: predarea istoriei Holocaustului, educația media, tehnologia digitală, bunăstarea la școală. Aceste teme pot evolua în funcție de prioritățile românești, franceze și europene actuale. 

În încheiere, în ceea ce privește Francofonia, cei doi miniștri, membri ai biroului CONFEMEN la momentul prezentului comunicat de presă, reafirmă/reiterează importanța acțiunii multilaterale și unite pentru o educație de calitate pentru toți în Francofonie, în special în contextul crizelor actuale și în slujba continuității educaționale.

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează în consultare publică Ghidul solicitantului aferent apelului „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, apel de proiecte finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

„Facem încă un pas spre constituirea unei rețele de «școli verzi» în România!

Printr-o investiție în valoare de peste 225 milioane de euro, vom reabilita și construi școli, aliniate standardelor europene. Conceptul de «școală verde» nu este limitat doar la modernizarea infrastructurii educaționale. În aceste școli, vor fi promovate educația pentru sustenabilitate - cu un curriculum adaptat - și o paletă amplă de activități practice, realizate împreună cu toate comunitățile din care școlile fac parte.

Elevii și cadrele didactice vor fi, prin activitățile organizate, mult mai motivați și implicați în tot ceea ce presupune grija pentru mediu. Îndemn unitățile administrativ-teritoriale să depună proiecte pentru acest apel și să devină, în acest fel, repere de dezvoltare sustenabilă”, a spus Ligia Deca, ministrul Educației.

Informații suplimentare ► aici.

Referitor la situația infrastructurii clădirilor aparținând instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar din România, vă informăm următoarele:

• Începând de astăzi, 24 februarie, Ministerul Educației va face cunoscută, prin afișare pe site-ul instituției, situația clădirilor așa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităților de învățământ în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).

• Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic va fi publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii.

Referitor la informațiile cuprinse în centralizare, precizăm următoarele:

• Lista cuprinde informațiile introduse la nivelul instituțiilor/unităților de învățământ preuniversitar privind starea tuturor clădirilor, fie că acestea sunt în conservare/în uz/cu activitate didactică relocată/în reabilitare/consolidare.

• Lista cuprinde informații privind toate clădirile aparținând instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar, indiferent de destinație.

• Precizăm că mențiunea Altă destinație face referire la clădiri care pot fi ateliere/magazii/anexe etc, neîncadrându-se în categoriile săli de clasă/laboratoare, cămin, cantină, grupuri sanitare, sală de sport.

Reamintim faptul că lista făcută publică de Ministerul Educației în data de 21 februarie 2023 s-a bazat pe informațiile introduse în SIIIR la acel moment și a inclus doar clădirile în uz încadrate în RS1 și care necesită intervenție rapidă. Eventualele diferențe se datorează actualizărilor ulterioare operate în SIIIR.

Facem, totodată, un apel la autoritățile publice locale, în calitate de administratori ai clădirilor, să pună la dispoziția unităților de învățământ, acolo unde există, actele oficiale care atestă o situație distinctă față de informațiile din SIIIR, pentru corecta informare atât a comunității educaționale, cât și a opiniei publice.

Platforma Saptamanaverde.edu.ro a fost lansată astăzi, 24 februarie, de către Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. De acum, elevii și cadrele didactice au la dispoziție o platformă de resurse educaționale pentru a susține organizarea activităților din cadrul Programului „Săptămâna verde”!

În acest an școlar, fiecare unitate de învățământ are la dispoziție, la alegere, o săptămână din perioada 27 februarie - 16 iunie 2023, pentru a derula programul Săptămâna verde. Școlile vor realiza, timp de 5 zile consecutive, activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului.

Platforma online vine în sprijinul acestora și conține o serie de materiale informative și idei /sugestii de activități ce pot fi organizate la nivelul unităților de învățământ. Cadrele didactice nu sunt obligate să se limiteze la resursele propuse, fiind încurajate să identifice, la nivel local, și alte tipuri de activități complementare.

În 2022, Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, realizat la inițiativa Președintelui României Klaus Iohannis, a propus programul Săptămâna verde și dezvoltarea de instrumente (inclusiv digitale) în vederea implementării. Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale s-a implicat în ultimele luni în a reuni și a mobiliza entitățile relevante în dezvoltarea și implementarea acestei platforme.

Implementarea platformei este realizată de Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Code for Romania, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizarea României.  

„Având în vedere importanța educației privind schimbările climatice, platforma educațională lansată astăzi reprezintă un instrument util pentru cadrele didactice și elevii care participă la activitățile din Săptămâna verde. Cu astfel de inițiative, contribuim cu toții la formarea unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător și implicit a unei societăți care își protejează viitorul. Toate materialele și activitățile incluse în această platformă reprezintă un punct de pornire și ne dorim să le dezvoltăm în anii viitori alături de întreaga comunitate educațională. Mult succes elevilor, profesorilor și partenerilor în această primă ediție a programului Săptămâna verde!”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca.

„Educația ecologică este, foarte probabil, cel mai important instrument prin care creștem generații cu respect pentru mediu. Și pentru că respectul se câștigă, nu se impune, le-am pregătit elevilor și dascălilor noștri cele mai plăcute și interesante activități de învățare. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei platforme. Prin intermediul acesteia, cadrele didactice au acum la dispoziție o resursă consistentă pentru a se asigura că prima ediție a Săptămânii verzi va fi un succes”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

În forma actuală, platforma educațională cuprinde resurse precum:

• date despre proiect, repere legislative;

• o bibliotecă digitală cu resurse educaționale (materiale, idei de activități) pe teme din următoarele domenii: schimbări climatice, managementul deșeurilor, consum și producție sustenabile, biodiversitate, păduri și viață terestră, apă și viață acvatică;

• idei de trasee educative în natură;

• o hartă a ariilor naturale protejate și informații despre acestea;

• lista stațiilor meteorologice și informații despre acestea;

• resurse privind modalitatea de răspuns la dezastrele naturale;

• resurse și sugestii de activități propuse de ONG-uri;

• exemple de bune practici educaționale cu privire la schimbări climatice și mediu.

Mai multe detalii sunt disponibile accesând platforma saptamanaverde.edu.ro. 

În luna septembrie 2022, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), 118 de clădiri cu destinația învățământ figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I. Precizăm că datele sunt introduse de la nivelul fiecărei unități de învățământ și că în centralizarea din luna septembrie 2022 figurau clădiri care, în prezent, sunt fie în reabilitare, fie în conservare, nefiind folosite pentru activități didactice.

În urma reactualizării datelor din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), de către conducerile unităților de învățământ, menționăm că 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinația săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinații.

Regăsiți, mai jos, lista unităților de învățământ care au în uz câte o clădire, încadrată în clasa I de risc seismic:

I. Clădiri cu destinația săli de clasă/laboratoare:

1. Școala Gimnazială Filipeni, județul Bacău

2. Grădinița cu Program Normal Ferestrău (Oituz), județul Bacău

3. Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, județul Brăila

4. Școala Gimnazială Nr. 1 Adunații Copăceni, județul Giurgiu

5. Școala Gimnazială Nr. 3 Voluntari, județul Ilfov

6. Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu, județul Iași

7. Grădinița cu Program Normal „Al.I. Cuza”, județul Iași

8. Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Baia Mare, județul Maramureș

9. Școala Gimnazială, comuna Dulcești, județul Neamț

10. Liceul Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, județul Olt

11. Grădinița cu Program Normal Broșteni, județul Olt

12. Școala Primară Dîmbu (Băicoi), județul Prahova

13. Grădinița cu program normal Deleni, județul Suceava

14. Școala Gimnazială Nr. 1 Timișoara

15. Școala Gimnazială „Angela Gheorghiu” Adjud, județul Vrancea

II. Clădiri cu altă destinație

1. Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” București - sală de sport

2. Clubul Sportiv Școlar Ilfov - 2 clădiri (un spațiu profesori și un spațiu grădiniță)

3. Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești, județul Ilfov - cămin

4. Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași - anexă

5. Casa Corpului Didactic județul Ilfov - cămin

Ministerul Educației a solicitat conducerilor inspectoratelor școlare ca, împreună cu autoritățile locale, să identifice soluții pentru relocarea preșcolarilor/elevilor care învață în clădiri clasificate ca având grad de risc seismic I și care sunt în uz.

Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat ca, pe lângă programele finanțate de la bugetul de stat, să fie avute în vedere proiectele susținute din fonduri europene.

Ministerul Educației, în parteneriat cu Banca Mondială, derulează deja un proiect în valoare de aproape 100 milioane euro, care are drept scop reabilitarea, consolidarea și/sau construirea unor școli din zonele cu cel mai mare risc seismic din România.

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lansează în cadrul Investiției 10 - Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, Programul Național „Microbuze electrice pentru elevi”.

Astfel, lansăm în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului național „Microbuze electrice pentru elevi”.

Prin Investiția 10 - Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, cu o alocare de 425 milioane Euro, România se angajează să investească pe două componente:

• îmbunătățirea condițiilor de transport în zonele defavorizate, prin furnizarea de microbuze școlare verzi respectiv în construcția de școli verzi, sănătoase și performante

• modernizarea unor unităţi de învăţământ pentru creşterea performanţei energetice.

Bugetul Țintei 486 - Achiziția de microbuze electrice, Componenta 15 - Educație din PNRR beneficiază de un buget de 200 milioane Euro.

Proiectul „România Educată" are în vedere respectul pentru mediu ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație. Unul dintre dezideratele asumate prin acest proiect este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător. Din această perspectivă, educația pentru mediu și schimbări climatice trebuie să fie abordată integrat, în toți anii de studiu, în vreme ce infrastructura unităților de învățământ trebuie să fie adecvată standardelor europene și globale de dezvoltare sustenabilă.

Susținerea și dezvoltarea unei rețele a „Școlilor verzi” este un obiectiv strategic din domeniul prioritar „Infrastructura sistemului de educație”, iar elementele europene și globale privind dezvoltarea durabilă sunt prevăzute în mai multe domenii prioritare ale Proiectului „România Educată".

Măsurile propuse vor conduce la reducerea amprentei de carbon a clădirilor unităților de învățământ preuniversitar din România, prin creșterea eficienței energetice, generare de energie verde, regenerarea spațiului verde, colectare selectivă etc. Astfel, se vor crea premisele pentru beneficiul durabil și creșterea bunăstării.

Copiii, elevi sau nu, sunt în responsabilitatea noastră, a tuturor - părinți, cadre didactice, asistenți sociali, psihologi, consilieri școlari și nu numai. Indiferent unde se află, acasă, la școală, pe stradă, împreună îi putem proteja și le putem asigura educația de care au nevoie. Ministerul Educației și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse își unesc forțele pentru prevenirea și intervenția interinstituțională în situații de violență asupra copiilor, inclusiv de violență școlară. 

În data de 15 februarie, la Palatul Victoria, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții celor două ministere, doamnele ministru Ligia Deca și Gabriela Firea, secretarii de stat din Ministerul Educației, Antoaneta Bolchiș și Sorin Ion, președintele ANPDCA, Elena Tudor, secretarul de stat MFTES, Anca Hendea, secretarul de stat ANES, Luminița Popescu, subsecretarul de stat ANES, Simona Butacu, din partea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. 

În urma discuțiilor purtate, reprezentanții celor două ministere și-au propus:

• Actualizarea protocoalelor interministeriale și crearea cadrului instituțional necesar încurajării colaborării la nivel județean/al municipiului București și local. 

• Actualizarea prevederilor și o mai bună comunicare a mecanismului de intervenție interinstituțională în situații de violență școlară și nu numai.

• Crearea cadrului necesar pentru derularea unor activități de informare, formare și schimb de experiență între specialiștii în educație și protecția copilului pe teme precum: recunoașterea semnelor și a simptomelor de abuz, riscurile de amplificare a abuzului emoțional, comunicarea cu părinții/tutorii legali în situații de criză, consilierea victimelor și a autorilor, strategiile adaptative necesare copiilor implicați în situații de violență. 

• Continuarea eforturilor de informare a copiilor, a părinților și a publicului larg cu privire la drepturile și la responsabilitățile copiilor, respectiv cu privire la mecanismele de semnalare și de protecție la care pot apela în situații de risc. #NuSuntețiSinguri!

Prevenirea manifestărilor violente și intervenția în situații de agresiune asupra copiilor, inclusiv a violenței școlare,  necesită o abordare multidisciplinară și interinstituțională. Prin acest parteneriat și prin acțiunile propuse, facem pași siguri pentru a îmbunătăți accesul copiilor, al părinților, al specialiștilor din educație și al specialiștilor din domeniul protecției copiilor la informații corecte și complete. 

La nivelul Ministerului Educației, au fost dispuse mai multe măsuri imediate privind limitarea riscului seismic în unitățile de învățământ.

Aceste măsuri vizează:

• Transmiterea unei adrese către conducerea Ministerului Dezvoltării, prin care este solicitată o situație defalcată pe județe a clădirilor cu destinația unități de învățământ care sunt expuse riscului seismic și care urmează să fie consolidate sau care se află deja în curs de consolidare seismică. În acest context, a fost solicitată și o întrevedere pentru a discuta pașii concreți care trebuie parcurși în vederea consolidării unităților de învățământ.

• Li s-a solicitat, tuturor inspectoratele județene/al municipiului București, evidența planificării activităților de simulare pentru situații de urgență existente la nivelul fiecărei unități de învățământ din subordine. Menționăm că, potrivit Protocolului privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a copiilor, elevilor și studenților din învățământul național preuniversitar și superior, încheiat între Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne, fiecare instituție de învățământ are obligația de a organiza, conform unei planificări realizate la începutul anului școlar, exerciții practice de simulare privind modul de comportare și de acțiune în cazul producerii unei situații de urgență.

• Ministerul Educației a trimis, din nou, inspectoratelor județene Protocolul privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a copiilor, elevilor și studenților din învățământul național preuniversitar și superior. În baza acestui protocol, conducerea inspectoratelor școlare are obligația de a analiza modul de organizare a acestor activități de simulare pentru situații de urgență în unitățile de învățământ.

• Inspectoratele școlare județene/al municipiului București au fost informate cu privire la faptul că trebuie să se asigure că toate unitățile din subordinea Ministerului Educației (CCD, Palatele Copiilor, Cluburile Elevilor, Cluburile Sportive Școlare) vor aplica prevederile Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Potrivit legii, conducătorii instituțiilor publice vor dispune, până la data de 1 ianuarie 2025, începerea expertizării tehnice a clădirilor cu destinația unități sau instituții de învățământ construite înainte de anul 1978, pentru încadrarea acestora într-o clasă de risc seismic și pentru fundamentarea măsurilor de intervenție. Expertizele tehnice pentru încadrarea clădirilor și pentru fundamentarea măsurilor de intervenție vor fi încheiate până la data de 1 iunie 2026.

Totodată, Ministerul Educației va dispune, în zilele următoare, următoarele măsuri:

• Diseminare, către inspectoratele școlare județene, în vederea prelucrării și distribuirii în unitățile de învățământ, a surselor oficiale de informare (realizate de DSU, IGSU) cu privire la comportamentul în caz de cutremure și alte situații de urgență.

• Crearea, pe site-ul Ministerului Educației, a unei secțiuni dedicate, care va cuprinde materialele informative diseminate prin inspectoratele școlare județene/al municipiului București cu privire la măsurile privind comportamentul și protecția în caz de cutremure. În aceeași secțiune, va fi introdusă și planificarea activităților de simulare pentru situații de urgență, transmisă de inspectoratele județene pentru unitățile de învățământ din subordine.

Cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii, ministrul Educației, Ligia Deca, invită cadrele didactice să organizeze activități de promovare a lecturii în școlile în care își desfășoară activitatea. 

„Pentru marcarea zilei de 15 februarie, Ziua Națională a Lecturii, invităm cadrele didactice din toate unitățile de învățământ să organizeze activități de promovare a lecturii în rândul antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor. 

În timpul programului școlar, elevii vor fi încurajați să prezinte cartea preferată, să citească din ea și să discute pe marginea ei. Copiilor din ciclul antepreșcolar/preșcolar cadrele didactice le vor citi cărți potrivite vârstei. 

Vă încurajăm ca activitățile din data de 15 februarie să fie precedate sau urmate și de alte inițiative:

• cluburi de lectură organizate pentru elevi și împreună cu aceștia; 

• întâlniri cu scriitori, traducători și ilustratori; 

• ateliere de scriere creativă și/sau ilustrare de carte;

• vizite și/sau activități organizate la bibliotecă sau librărie, inclusiv prezentări ale serviciilor oferite de bibliotecile locale, județene și/sau metropolitane;

• expoziții cu desene ale personajelor preferate; 

• discuţii despre drepturile de autor;

• expoziții de carte organizate cu sprijinul editurilor și librăriilor.

Ziua Națională a Lecturii ne oferă un prilej bun să reiterăm importanța cărților în viața noastră și să inițiem împreună obiceiuri de lectură, atât de necesare copiilor și tinerilor noștri. Să nu uităm că fiecare zi este potrivită pentru a descoperi o carte. Copiii, tinerii și adulții au nevoie de rutina lecturii pentru a se bucura de beneficiile ei. 

În spatele fiecărui cititor pasionat se află un părinte, un cadru didactic, un bibliotecar sau o altă persoană pricepută să călăuzească copiii și tinerii în lumea cărților. Fiți alături de noi, împreună putem crește viitoarele generații de cititori!

Vă invităm să promovați, în presa locală și pe rețele de socializare, activitățile organizate de dumneavoastră. Motto-ul anului acesta este: Citim zi de zi (#citimZideZi).”

Cu deosebită considerație,

Ligia DECA

MINISTRUL EDUCAȚIEI 

Ministerul Educației anunță repartizarea la nivel național a celor 1.200 de noi posturi de consilieri școlari aprobate în decembrie 2022. Ordinul prin care au fost redistribuite posturile a fost semnat de ministrul Educației, Ligia Deca. În urma repartizării, se ajunge la o medie națională de aproximativ un consilier la 800 de elevi.

Cele 1.200 de posturi au fost repartizate în toate cele 42 de județe, pentru acest demers fiind avute în vedere mai multe criterii obiective. În primul rând, s-au corectat decalajele istorice înregistrate între județe. În al doilea rând, s-a ținut cont de diferențele de densitate a populației școlare de la un județ la altul. Astfel, se vor înființa cabinete de consiliere școlară în unități de învățământ de dimensiune mică și medie, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în mediul rural.  

Prin alocarea noilor posturi, se va ajunge la o medie națională de aproximativ un consilier la 800 de elevi și preșcolari. Situația din anumite județe va fi vizibil schimbată, deoarece raportul consilier/număr de elevi va fi îmbunătățit chiar și de 4 ori.

Cele mai multe posturi au fost repartizate în județele unde raportul era de 1 consilier la peste 3.000 de elevi, cum ar fi Prahova, Giurgiu sau Neamț.

În alte județe au fost repartizate mai puține posturi, întrucât s-a constatat că raportul mai sus menționat este mai mic: Hunedoara (raport de 1 consilier la peste 800) sau Bacău (raport 1 consilier la aproape 1.000 de elevi)

Această distribuire permite ca, mai departe, ISJ și CJRAE/CMBRAE să poată organiza concursuri pentru ocuparea celor 1.200 de posturi.  Posturile vor putea fi scoase la concurs pentru perioadă determinată chiar de la momentul repartizării, urmând să fie publicat anunț pentru ocuparea acestora, în cadrul concursului național pentru posturile didactice.

În prezent, sunt încadrați 2.288 de consilieri în cabinete de asistență psihopedagogică, pentru un total de 2.751.233 elevi şi preşcolari din învățământul public de masă din țară.

Reamintim că majorarea numărului de consilieri școlari va contribui la atingerea mai multor obiective importante, precum:

• creșterea accesului elevilor și preșcolarilor la servicii de asistenţă psihopedagogică, orientare școlară și vocațională;

• extinderea rețelei de cabinete școlare de asistență psihopedagogică;

• extinderea activităților de prevenire a violenței școlare în cadrul campaniei „Nu sunteți singuri! Împreună oprim violența din școli”;

• creșterea accesului la activități de informare, consiliere și sprijin pentru elevii în risc de excluziune școlară și pentru familiile acestora.

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a lansat apelul competitiv de proiecte pentru „Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare”, finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

• Ghidul solicitantului

• Anexe (arhivă RAR)

Alocăm 103 milioane de euro pentru a crește capacitatea sistemului și a calității serviciilor de educație timpurie, de a îmbunătăți ratele de participare, atât la nivel antepreșcolar, cât și la nivel preșcolar, prin deservirea de până la 20 000 de copii, provenind din grupuri defavorizate. În cadrul prezentului apel, vor fi prioritizate proiectele care se vor implementa în comunități rurale izolate, defavorizate din punct de vedere economic sau care vizează grupuri vulnerabile de copii.

Valoarea maximă a grantului per proiect este de 250.000 de euro (fără TVA), valoare eligibilă PNRR.

Fiecare proiect va urmări înființarea de servicii complementare, care să deservească de la minimum 16 copii până la maximum 50 de copii.

Bugetele proiectelor se vor utiliza pentru:

• amenajarea, igienizarea și dotarea a minimum 2 săli pentru activități cu copiii, achiziționarea de mobilier, echipamente și materiale necesare amenajării spațiilor serviciilor complementare nou înființate;

• achiziționarea materialelor didactice, a hranei, precum și a transportului pentru copii, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni;

• servicii de informare, consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali/persoana în grija căreia se află copilul;

Solicitanții eligibili din cadrul acestui apel de proiecte vor aplica sub forma unui parteneriat stabilit la nivel local. Acesta va fi alcătuit, în mod obligatoriu, din următoarele părți: o autoritate publică locală și o unitate de învățământ preuniversitar acreditată cu personalitate juridică. Parteneriatul poate conține și alte instituții publice/private, conform art. 31 din HG nr. 1.604/2022, care pot face parte din rețeaua de suport profesional, în funcție de nevoia identificată la nivel local. De asemenea, pot face parte din cadrul parteneriatului și organizații neguvernamentale care se pot implica în managementul, operarea sau acoperirea totală sau parțială a activităților eligibile, conform cheltuielilor din ghidul publicat mai sus.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma electronică dedicată PNRR, cu respectarea perioadei de depunere: 08.02.2023 (ora 09:00) - 07.03.2023 (ora 23:59).

În această perioadă, potențialii beneficiari ai apelului pot adresa întrebări legate de depunerea cererilor de finanțare la adresa de e-mail consultare.pnrr@edu.gov.ro.

În perioada 31 ianuarie - 1 februarie, Ministerul Educației și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au organizat un atelier de lucru privind participarea României la programul de date statistice INES (Indicators on National Education Systems) al OCDE. La evenimentul găzduit de Academia de Studii Economice din București au participat, în format hibrid, peste 40 de reprezentanți și experți ai OCDE, Ministerului Educației, Institutului Național de Statistică, UEFISCDI, Autorității Naționale pentru Calficări, Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și ANPCDEFP.

În contextul procesului de aderare la OCDE, România se alătură, începând cu 2023, programului INES dedicat indicatorilor sistemelor de educație. Ca urmare a participării la INES, România va fi inclusă pentru prima dată în publicația Education at a Glance 2023 (EAG 2023), alături de statele membre OCDE și alte state candidate.

Informațiile colectate prin programul INES stau la baza publicației emblematice a OCDE - Education at a Glance (EAG), sursa cea mai autoritară pentru informații exacte și relevante despre starea educației în cele 38 de state membre și o serie de țări partenere. Cu peste 120 de diagrame și 180 de tabele, indicatorii săi acoperă rezultatele și impactul învățării în domeniul economic și la nivel social, resursele financiare și umane investite în educație, accesul la educație, participarea și progresul, precum și mediul de învățare și organizare a școlilor. Ediția din 2023 a EAG va avea ca temă învățământul profesional și tehnic.

Datele pentru EAG sunt colectate la nivel național pe tot parcursul anului, bazându-se pe date administrative sau din anchete deja colectate, implicând și un număr de până la 20 de chestionare separate. Publicația include și date din anchete internaționale, cum ar fi PISA, PIAAC și TALIS.

Agenda atelierului de lucru a inclus procesul de aderare al României la OCDE în domeniul educației, programul de lucru al OCDE, obiectivele INES și activitățile desfășurate de rețelele conexe INES LSO (Rețeaua INES pentru piața muncii și rezultatele sociale și economice ale învățării) și NESLI (Rețeaua pentru colectarea informațiilor descriptive la nivel de sistem privind sistemele, politicile și practicile educaționale), prezentarea EAG. De asemenea, reprezentanții României au expus principalele obiective de politici în domeniul educației, structura sistemului de educație și implementare ISCED, precum și mecanismele existente în România pentru colectare de date pentru sistemul de educație.

Patru universități din România au fost selectate să participe la proiectul european Erasmus+, care prevede testarea unor noi forme de cooperare transnațională între instituțiile de învățământ superior.

Rezultatele apelului Erasmus+ pentru cele două instrumente dedicate universităților au fost anunțate astăzi, 31 ianuarie, de Comisia Europeană.  Este vorba despre lansarea a zece proiecte-pilot, fiecare putând primi, timp de un an, un buget de până la 200.000 de euro prin Erasmus+.

Acest program reprezintă o etapă importantă, inclusă în Strategia europeană pentru universități anunțată în urmă cu un an de oficialii Comisiei Europene.

Din România, la proiectul-pilot care va testa și va dezvolta tot ceea ce presupune obținerea unei diplome comune oferite de instituții europene partenere („joint European degree label”) vor participa Universitatea din București, Universitatea Politehnica București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Această etichetă de diplomă europeană va reflecta toate competențele și rezultatele studenților care au urmat programe comune în mai multe țări, beneficiind de abordări pedagogice transdisciplinare.

În paralel, pentru programul dedicat statutului juridic al alianțelor universităților („European legal status for alliances of higher education institutions”), au fost selectate pentru participare Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

În cadrul activității dedicate Erasmus+, universitățile selectate vor coopera cu autoritățile relevante la nivel național sau regional și, ulterior, vor elabora propuneri conform direcției programelor la care au lucrat. 

Ministerul Educației este partener instituțional al programului Erasmus+.

Mesajul zilei de astăzi, Ziua internațională a nonviolenței în școală, este că trebuie să luptăm împotriva agresivității în fiecare zi.

Un demers educațional în care grija pentru dezvoltarea cognitivă nu este dublată de grija pentru confortul fizic și emoțional al copiilor în mediul școlar este unul incomplet - manifestările violente de orice tip lasă urme și pun în pericol dezvoltarea armonioasă a tuturor celor implicați.

Să-i învățăm pe copii să spună nu violenței! Mai întâi, fiindu-le noi, adulții, model.

Apoi, explicându-le de ce să spună nu - vorbindu-le despre drepturile și obligațiile pe care le au, despre consecințele faptelor ilegale, despre efectele pe care violența le are asupra a ceea ce ei sunt si vor fi!

Îmi exprim convingerea că a educa în spiritul armoniei, al solidarității, al toleranței, al nediscriminării și al respectului față de celălalt înseamnă a crea premise pentru siguranță, confort și stare de bine, deopotrivă pentru elevi, cadre didactice și părinți.

Purtăm, cu toții, responsabilitatea unei educații în spiritul nonviolenței, iar un mediu școlar sigur înseamnă siguranță și dincolo de el!

Cu mulțumiri pentru efortul dumneavoastră din fiecare zi,

Ligia DECA,

Ministrul Educației

Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 18 ianuarie, Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030. Este un moment de maximă importanță pentru învățământul românesc, fiind pentru prima dată când România adoptă o strategie națională dedicată educației pentru mediu și pentru schimbările climatice.

Documentul programatic stabilește acțiuni clare pentru creșterea gradului de educație și de conștientizare, în rândul copiilor și tinerilor, privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu.

Obiectivele și măsurile prevăzute vizează mai multe paliere (educație formală și nonformală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiții, resurse deschise, parteneriate etc.), prin patru direcții de acțiune:

• implementarea unui Program național educațional pentru mediu și climă;

• identificarea, promovarea și facilitarea unor soluții pentru crearea și utilizarea de resurse educaționale;

• crearea, dezvoltarea și sprijinirea reabilitării de infrastructură pentru școli sustenabile;

• formarea resursei umane implicate în educația privind mediul și schimbările climatice în vederea promovării unei culturi a sustenabilității la nivelul instituțiilor de învățământ.

În acest context, unitățile de învățământ devin parteneri strategici în construirea unui viitor sustenabil. Prin urmare, elevii și cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înțelege gravitatea crizei climatice și de mediu, pentru a conștientiza cauzele și efectele acestora, dar și modurile de a îmbunătăți răspunsul societății în fața acestor provocări.

Prin educația privind schimbările climatice și mediul, Ministerul Educației propune o educație care promovează un stil de viață sustenabil, prin dezvoltarea de competențe ecosociale.

Acest obiectiv se aliniază principiilor Proiectului Președintelui României, România Educată, care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație. Unul dintre dezideratele asumate prin acest proiect este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător.

În cadrul Summitului COP 27, din noiembrie 2022, Președintele României a susținut Declarația Națională care vizează promovarea cercetării și inovării  pentru a sprijini acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de schimbările climatice. În cadrul summitului, Președintele Klaus Iohannis a coprezidat alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice, la care au participat șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și state partenere, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale.

Din această perspectivă, educația pentru mediu și schimbări climatice trebuie să fie abordată integrat, în toți anii de studiu, în vreme ce infrastructura unităților de învățământ trebuie să fie adecvată standardelor europene și globale de dezvoltare sustenabilă. Susținerea și dezvoltarea unei rețele a „Școlilor verzi” este un obiectiv strategic din domeniul prioritar „Infrastructura sistemului de educație”, iar elementele europene și globale privind dezvoltarea durabilă sunt prevăzute în mai multe domenii prioritare ale Proiectului.

La baza strategiei stă, de asemenea, Raportul Administrației Prezidențiale Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, validat de consultarea publică încheiată pe 11 februarie 2022, o continuare a Proiectului „România Educată”, a cărui operaționalizare a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile răspunde priorităților europene, angajamentelor asumate de România și preocupărilor cetățenilor în domeniul schimbărilor climatice și protecția mediului și vizează învățământul preuniversitar prin creșterea expunerii elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și schimbările climatice, asigurând contextul pentru ca aceștia să se implice, pe perioada de școlarizare, în activități concrete de protecție a mediului.

Prin urmare, obiectivul educației privind mediul și schimbările climatice constă în dezvoltarea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare adaptării la schimbările climatice precum și protejării mediului înconjurător. Educația pentru mediu și pentru schimbări climatice vizează educația pentru schimbare socială, prin sensibilizarea publicului și acțiuni concrete, în scopul de a crea un viitor sustenabil.

Implementarea unui Program educațional pentru climă și mediu constituie un obiectiv-cheie care va fi atins prin introducerea în curriculumul național a unei săptămâni dedicate mediului și schimbărilor climatice, Săptămâna Verde, precum și prin introducerea, în oferta națională de curriculum la decizia școlii (CDS), a unor discipline dedicate educației privind adaptarea la schimbările climatice și protecția mediului.

Obiectivele strategiei, în ceea ce privește soluțiile pentru resurse educaționale, constau atât în crearea unui astfel de ecosistem digital pentru educația privind schimbările climatice și mediu, prin diverse aplicații și platforme, cât și în a oferi opțiuni variate de activități extracurriculare și extrașcolare, care să fie dezvoltate cu ajutorul cadrelor didactice, al ONG-urilor de mediu, precum și al altor instituții relevante din domeniu.

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în perioada programatică 2021-2026, vizează Componenta 15 „Educație”, Investiția 10 „Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi”, țintele 486,487,488, cu termene de realizare în T2 2023, respectiv T4 2025.

În contextul european și național al tranziției către clădiri „verzi” și inteligente, în luna iunie 2022, a fost aprobată, prin Ordinul al ministrului educației nr. 4147/2022, Metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea „școlilor verzi”.

Cele trei componente esențiale operaționalizării conceptului de „Școală verde” sunt: infrastructura, curriculumul și pedagogia. „Școlile Verzi” vor implementa măsuri și vor atinge ținte legate de:

- elemente de infrastructură școlară sustenabilă (eficiență energetică superioară prin izolare termică, sisteme de generare energie din surse regenerabile, planificarea spațiului verde, colectarea și predarea selectivă a deșeurilor etc.);

- un curriculum responsabil față de mediu și climă, care înglobează conținuturi despre și pentru mediu, integrate într-o manieră transversală, în toți anii de studiu.

România s-a angajat, la nivel internațional și național, să crească, prin educație, gradul de conștientizare a populației privind schimbările climatice și problemele de mediu. Astfel, conform „Programului Doha pentru 2022-2031”, România se numără printre țările care se angajează să acționeze ferm pentru protejarea mediului și contra schimbărilor climatice prin dezvoltarea şi implementarea de programe de formare la toate nivelurile și să adere la Action for Climate Empowerment ACE (Acțiuni pentru Protejarea Climatului, termen adoptat de Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice), prin implementarea acestei strategii naționale.